Prima pagină » Dovezi, știință falsă și speranță într-o perioadă de pandemie: pe linia frontului în stomatologie.

Dovezi, știință falsă și speranță într-o perioadă de pandemie: pe linia frontului în stomatologie.

by admin
A group of colored pencils Description automatically generated with low confidence

Originally published in Compendium, an AEGIS Publications Property. All rights reserved.

Evidence, Junk Science, and Hope in a Time of Pandemic: On the Front Lines in Dentistry by Marjorie Jeffcoat, DMD; and Thomas Sollecito, DMD. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 41(8 ) September 2020. © 2020 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.

Articol publicat în Actualități Stomatologice nr. 87, pag. 22.

Traducere și redactare: Lector. Univ. Blanka Petcu

Despre autori:

Marjorie Jeffcoat, DMD

Professor and Dean Emeritus,

University of Pennsylvania School of Dental Medicine,

Philadelphia, Pennsylvania

Thomas Sollecito, DMD

Professor, University of Pennsylvania School of Dental Medicine,

Philadelphia, Pennsylvania;

Fellow of Dental Surgery,

Royal College of Surgeons, Edinburgh

La începutul anului 2020, a apărut o nouă amenințare pentru sănătate, cu simptome și mod de transmitere comparabile cu SARS. Atât SARS, cât și COVID-19 sunt cauzate de coronavirusuri și au caracteristici similare, în special severitatea și ratele ridicate ale mortalității și o probabilitate de transmitere aparent mai mare.

Gripa sezonieră este cauzată de grupuri numeroase și schimbătoare de virusuri și, pentru majoritatea oamenilor, este mult mai puțin gravă. Obiectivul acestui articol este de a ajuta clinicienii să compare gripa sezonieră, SARS și COVID-19. Dezbate ceea ce constituie cele mai bune dovezi într-o perioadă de pandemie, descriind ierarhia dovezilor. Are intenția de a asista profesioniștii din domeniul stomatologiei în furnizarea de informații exacte și actuale.

A devenit un scenariu familiar. O femeie se îmbolnăvește în timpul unui zbor internațional. Starea ei se deteriorează rapid și, la sosire, este dusă de urgență la spital, cu febră mare, din care își va reveni sau nu. Incidentul a fost, poate, menționat pe scurt la știrile locale, însă boala reapare în alte locuri din lume. În curând, bolii misterioase i se dă un nume care, deși nu este teribil de informativ, cel puțin oferă o etichetă convenabilă. Reacția oficialilor este mixtă și se instituie măsuri de sănătate publică, din ce în ce mai draconice, în încercarea de a limita răspândirea acestei afecțiuni necunoscute. În timp, boala este ținută sub un anumit grad de control, iar lucrurile revin, în esență, la normalitate.

Deși gripa sezonieră apare în fiecare an, în 2003 vinovatul a fost Sindromul Respirator Acut Sever sau SARS (severe acute respiratory syndrome).1 Mulțumită acțiunii rapide a Organizației Mondiale a Sănătății, Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention, CDC) și a altor agenții de sănătate publică, comunitatea medicală știa deja foarte multe despre SARS.2,3 Este cauzată de un coronavirus similar celor care provoacă unele cazuri de răceală obișnuită. Când autorii (MJ) au scris despre acest lucru în 2003, rezultatul probabil al problemei SARS a părut grav, dar poate nu catastrofal.1 După cum s-a demonstrat, această prognoză optimistă s-a dovedit a fi destul de corectă, cel puțin în Statele Unite. În pofida multiplelor suferințe și decese în rândul celor infectați, viața a continuat în mare parte ca de obicei.

La începutul anului 2020, a apărut o amenințare nouă și diferită. Simptomele și modul de transmitere (în principal, în aer) sunt aceleași ca și la SARS. Atât SARS, cât și noua boală, COVID-19, sunt cauzate de coronavirusuri și au caracteristici similare, în special severitatea și ratele ridicate de mortalitate (1% până la peste 10%, în funcție de modul de raportare) și o probabilitate de transmitere aparent mai mare. Gripa sezonieră este cauzată de grupuri numeroase și schimbătoare de virusuri și, pentru majoritatea oamenilor, este mult mai puțin gravă.

Figura 1 ilustrează ratele de mortalitate săptămânale (nu cumulative) atribuite COVID-19 și gripei în primăvara anului 2020, pe baza unei recenzii CDC privind certificatele de deces.4 Ea indică rata dramatic mai mare a deceselor COVID-19, alături de o scădere încurajatoare a ambelor curbe după adoptarea unor măsuri de sănătate publică pe scară largă. La redactarea prezentului articol, în unele regiuni are loc din nou o creștere alarmantă a COVID-19, care este probabil rezultatul combinat al redeschiderii afacerilor și al unei oboseli generale de carantină. Tabelul 1 compară anumite aspecte ale gripei sezoniere, SARS și COVID-19.1-6

Ierarhia dovezilor

Clinicienii au fost instruiți să își bazeze deciziile pe cele mai bune dovezi. Există multe dovezi care se învârt în jurul COVID-19, însă nu toate sunt corecte sau aplicabile. Figura 2 ilustrează ierarhia dovezilor care stau la baza luării deciziilor responsabile în medicină și stomatologie.7 În vârful ierarhiei se află studiul clinic randomizat (randomized controlled clinical trial, RCCT), care oferă cele mai puternice dovezi ale faptului că a fost găsit un mod eficient de control și tratament al acestei boli sau al oricărei alte afecțiuni. Sunt necesare dovezi puternice și adecvate înainte ca orice nou test, vaccin sau medicament antiviral să poată fi acceptat. Ascensiunea piramidei este în mod normal un proces de mai mulți ani, de milioane de dolari, cu o supraveghere extinsă (în Statele Unite) de către Administrația Alimentului și Medicamentului (Food and Drug Administration, FDA). Dar, având în vedere circumstanțele speciale din climatul actual, este posibil să nu existe timp să urmăm calea normală. Așa cum se ilustrează în partea dreaptă a figurii 2, rapoartele de caz își asumă un rol probatoriu sporit, pe măsură ce cercetările continuă pe studii care sunt mai definitive.

Neincluse în piramida bine ordonată a dovezilor clinice, există o mulțime de informații nevaloroase, inclusiv ceea ce este cunoscut sub denumirea de „știință falsă” (junk science) care nu se bazează pe dovezi și poate avea mai mult de-a face cu ignoranța sau cu interese proprii.8 O mare parte din aceste informații nesigure sunt determinate de zvonuri, tradiții, exagerări, politică sau chiar fraudă și sabotaj și este posibil să își fi dobândit „dovada” prin intimidare sau aprobare.

Uneori, o soluție „naturală” devine echivalentă cu „bună.” Majoritatea acestor informații dubioase sunt suficient de ușor de recunoscut; cu toate acestea, poate fi mai dificil de navigat prin știința falsă pentru că sunt publicații sau prezentări ce par a fi științifice, dar care sunt atât de defectuoase încât nu prezintă nicio credibilitate. Motivele ulterioare, cum ar fi promovarea produsului, avansarea în carieră, nemulțumirea, prejudecățile și ideologia, sunt de obicei evidente sau ușor de descoperit. Știința falsă poate fi caraghioasă și/sau enervantă, dar ar putea fi totodată mortală.

În ceea ce privește dovezile reale într-o perioadă de urgență mondială, scurtăturile sunt inevitabile. Este aproape o certitudine că medicamentele, dispozitivele și trusele de testare vor fi lansate fără suportul probator normal, așa cum s-a constatat în pandemia actuală. Există însă mecanisme pentru a menține raționale și sigure astfel de „utilizări de urgență”. În Statele Unite, responsabilitatea revine FDA și CDC, care au obligativitatea de a elibera un fel de aprobări de urgență limitate, pe baza oricăror dovezi care există, oricât de imperfecte ar fi.

Există, de asemenea, o responsabilitate sporită pentru toți medicii și clinicienii de a raporta evenimentele și reacțiile adverse atât pentru medicamentele și testele COVID-19 existente, cât și pentru cele noi. FDA caută tipare de probleme, inclusiv rezultate nereușite alături de evenimentele adverse și efectele secundare. Deficiențele rare, dar importante, ce pot fi nedetectabile chiar și în cadrul unui RCCT masiv se vor materializa atunci când la milioane de pacienți se încearcă un nou medicament. Întrucât este esențial ca aceste defecte să fie raportate, interpretate și acționate rapid, clinicienii trebuie să înregistreze un istoric medical atent al pacienților și să raporteze imediat reacțiile adverse (chiar și pe cele care pot să nu pară a fi legate de tratament) către FDA. În cazul unui medicament comercializat, această etapă se numește „supraveghere post-comercializare.”9

Practicienii care aleg să utilizeze un medicament dincolo de aprobarea FDA au o responsabilitate sporită de a selecta și aplica tratamentul pe baza unei citiri individuale a dovezilor, atitudine denumită „utilizarea fără respectarea indicațiilor”.10

Este important de remarcat faptul că agențiile federale, inclusiv Institutele Naționale de Sănătate (National Institutes of Health, NIH), nu sunt aproape niciodată dispuse să preia o idee din știința de bază în studiile clinice prin dezvoltare și testare. Pentru a cuceri orice boală, este esențial un parteneriat între mediul academic, centrele medicale, industrie și practicieni.11

Previziuni tulburi

Predicțiile care au apărut cu privire la COVID-19 au fost confuze, inconsistente și în mare măsură inexacte. În graba de a dezvolta teste pentru această boală,12 unele inexacte au generat diagnostice și/ sau estimări greșite ale incidenței COVID-19. Mai rău este că rămâne incertitudinea cu privire la cine ar trebui să fie tratat, izolat sau să se întoarcă la muncă. S-au dezvoltat rapid modele foarte sofisticate de către „analiști foarte capabili”, dar limitate tocmai de datele vehiculate; cu alte cuvinte, informații neveridice.

Acest lucru nu înseamnă că previziunile vor fi ignorate, ci doar că acestea sunt inerent limitate la cunoștințele actuale și la mici perturbații ale situației actuale. Aceste prognoze sunt cruciale pentru deciziile privind modul și momentul relaxării restricțiilor. Având în vedere starea actuală a științei, există totuși motive să ne așteptăm ca această pandemie să existe mai mult timp și să afecteze un număr mare de oameni. Dar există întotdeauna speranță.

Imunitatea mai presus de toate

Speranța generală este pentru imunitate, fie că este dobândită dintr-un vaccin, fie dintr-o reacție ușoară la infecția în sine. Speranța este că natura îi va face pe supraviețuitori imuni, cel puțin pentru o vreme și că în curând va fi dezvoltat un vaccin eficient.13 Pacienții întreabă adesea despre astfel de abordări.

Calea către imunitatea naturală începe cu infecția care (printre altele) determină organismul să producă un număr de anticorpi – imunoglobulinele – în mai mulți pași. Dintre acestea, IgM oferă de obicei prima etapă a imunității; mai târziu, IgG conferă, de obicei, imunitate pe termen mai lung. IgA care se găsește în secreții, precum lacrimile și saliva, este responsabilă de imunitatea secretorie, al cărei rol în COVID-19 este necunoscut. Studiile științifice de bază în curs de desfășurare au ca scop să determine dacă și când imunitatea este conferită de aceste imunoglobuline și dacă da, cât durează. Cu toate acestea, la scrierea articolului de față acest lucru rămâne necunoscut.

Există două abordări majore ale vaccinurilor.13 Prima este imunizarea „activă”, conferită atunci când un pacient primește o formă activă, dar mai puțin puternică a virusului. Sistemul imunitar propriu al pacientului intră apoi în funcțiune, determinând ca pacientul să fie imun la virus. A doua abordare este imunizarea „pasivă”, care se întâmplă atunci când pacientul primește o formă inactivă a virusului. Multe virusuri, cum ar fi cele care cauzează gripa, sunt renumite pentru mutații, astfel încât un vaccin vechi nu mai este eficient; de aici și nevoia de noi vaccinuri împotriva gripei în fiecare an. Din acest motiv, un element critic al dezvoltării vaccinului este reprezentat de identificarea și direcționarea unor părți ale virusului care sunt conservate, adică nu sunt supuse unor mutații frecvente. Din fericire, până în prezent, se pare că COVID-19 nu este predispus la mutații rapide.

Pentru unii pacienți grav bolnavi, este încercată ca tratament o variantă a vaccinării, cunoscută sub numele de tratament cu „plasmă convalescentă”14. Pacienții care s-au recuperat după o infecție COVID-19 pot dona o fracțiune din sângele lor, care conține anticorpii corespunzători, pentru a ajuta o altă persoană să lupte împotriva bolii. Din nou, la momentul redactării articolului de față, este necunoscut încă dacă aceasta funcționează sau nu.

Testare: de ce și cum?

Se pune mult accent pe dezvoltarea unor teste fiabile pentru COVID-19,15-19 însemnând rate reduse de rezultate fals-pozitive și rate fals-negative și mai mici. Deși acest obiectiv nu a fost încă atins pe deplin, în laboratoarele cu reputație apar mai multe posibilități promițătoare. Testarea este esențială atât pentru individ, cât și pentru populația în ansamblu. Testarea precisă poate determina momentul în care tratamentul a avut succes și când întoarcerea la lucru este rezonabil de sigură.

La nivel de comunitate sau populație, testarea oferă o estimare a incidenței și a traseului de infectare cu COVID-19 din care se pot contura modele pentru câte cazuri noi pot fi anticipate într-o anumită regiune geografică. Aceste informații sunt esențiale pentru planificarea aprovizionării, a echipamentului, medicamentelor, gazelor și personalului necesar pentru gestionarea bolii.

Testarea la nivel de comunitate oferă o indicație a momentului în care s-a atins „imunitatea turmei”, ce constituie condiția esențială absolut necesară pentru ca acest virus să fie ținut sub control de durată. Este general acceptat faptul că 85-90% din populație ar trebui să fie imună la COVID-19, astfel încât persoanele care nu pot sau nu doresc vaccinarea să fie puțin probabil să se îmbolnăvească.4

Tratamente

Deși un vaccin este condiția sine qua non a succesului pe termen lung, există o nevoie imediată de tratamente eficiente împotriva COVID-19. În ambele direcții, se află în curs de desfășurare proiecte masive de cercetare, deși medicamentele antivirale par să primească cea mai mare atenție din partea presei. Aceeași tehnologie de secvențiere genetică facilitează foarte mult dezvoltarea vaccinului și a agenților antivirali, dar niciuna nu este rapidă, simplă sau sigură.

Sunt demne de menționat câteva cuvinte despre medicamentele antimalarice. Un astfel de medicament, clorochina, a fost promovat pentru a trata COVID-19. Unele studii i-au acordat credit, în timp ce altele au arătat că utilizarea acestui medicament este atât nesigură, cât și ineficientă, iar istoria recentă oferă o lecție obiectivă despre modul în care chiar și rapoartele aparent fiabile trebuie utilizate cu grijă. În acest caz, graba de a publica a determinat reviste de prestigiu să revizuiască și să prezinte rapid studii online, înainte de tipărire.20-25 Ulterior, defectele în proiectarea studiilor clinice și refuzul autorilor de a prezenta date au dus la retragerea din reviste a articolelor respective.21,23 Cu siguranță, clinicienii trebuie să se bazeze pe un proces amănunțit de evaluare peer review pentru a depista astfel de erori.

Responsabilități multiple

Având în vedere gravitatea amenințării acestei boli, prima prioritate a indivizilor în general este protecția lor, a familiilor, a colegilor și, de fapt, a tuturor celorlalți. După cum toată lumea știe prea bine până acum, aceasta înseamnă purtarea măștilor și a mănușilor de protecție, practicarea „distanțării sociale” și izolarea voluntară. Pentru mulți oameni acest lucru a însemnat să lucreze, să învețe sau să trateze de acasă.

Pentru cei cum ar fi clinicienii care trebuie să lucreze cu oameni și lucruri reale (spre deosebire de lumea „virtuală”), izolarea nu este întotdeauna o opțiune, iar măsurile de protecție trebuie sporite. Întrucât trebuie să vină în contact cu multe persoane în fiecare zi, dintre care unii pot fi pacienți bolnavi, riscurile pentru clinicieni sunt evident crescute. Recomandările făcute stomatologilor în 2003 rămân la fel de valabile și astăzi: aplicarea măsurilor de control universal al infecțiilor și precauții standard (purtarea ochelarilor de protecție, mănuși, halate și măști, precum și practicarea riguroasă a sterilizării); înregistrarea unui istoric medical atent dar și însușirea acestuia; îndrumarea rapidă și corespunzătoare, pentru a rămâne la distanță de pericol.1 O altă recomandare, testarea, trebuie adăugată la toate de mai sus, dacă și atunci când sunt disponibile teste fiabile, pentru a exclude acest agent patogen foarte specific.

Desigur nu este întotdeauna posibil ca toți clinicienii să rămână în afara pericolului. La fel ca asistenții, polițiștii, pompierii și ceilalți eroi care lucrează neobosit pe parcursul acestei pandemii, meseria stomatologilor presupune adesea să se expună pericolului, și chiar să intre în el. Respectarea recomandărilor menționate și utilizarea celor mai bune echipamente și tehnici disponibile pot ajuta clinicienii să își facă treaba în siguranță și cu succes.

Speranța de a merge înainte

Lupta împotriva COVID-19 pare să fie departe de a fi terminată, întrucât apar dovezi cu privire la sporirea infecțiilor și a deceselor exact acolo unde și când se relaxează măsurile de sănătate publică, care desigur, sunt costisitoare. Când societatea în ansamblu iese în sfârșit din autoizolare, o va face într-o lume schimbată. Este posibil ca magazinele, restaurantele, serviciile și, mai ales, oamenii să nu mai fie acolo. Noile moduri de a face afaceri vor deveni familiare și înrădăcinate. Unele dintre aceste schimbări vor fi permanente, altele vor fi tranzitorii. Oamenii vor fi nevoiți să se adapteze și, probabil, vor oferi chiar oportunități de îmbunătățire.

Speranța realistă de a merge mai departe depinde de informațiile deținute din surse de încredere. Până în prezent, în mijlocul unei oferte practic infinite de raportare și comentarii, au fost publicate puține rapoarte peer-review cu privire la testarea și tratamentul COVID-19. O mare parte din cunoștințele obținute provin din comunicate de presă emise de OMS, NIH și CDC – surse excelente, însă insuficiente în acest moment. În orice caz, este esențial ca practicienii de încredere, precum igieniștii, dentiștii, asistenții medicali și medicii să fie la curent cu cele mai pertinente informații actuale și să le împărtășească pacienților lor, într-un limbaj ușor de înțeles.

Nu toate știrile sunt rele. Istoria este plină de cazuri în care clinicieni alertați au sugerat direcția corectă spre descoperiri, prin schimbul de observații cu colegii lor despre un pacient interesant. În prezent, este o mare nevoie ca rapoartele de caz să fie publicate și distribuite. Deși acestea nu pot avea greutatea statistică și metodologică a unui RCCT, cel puțin garantează un loc respectat în spectrul „celor mai bune dovezi” ale momentului. Un model de rezultate pozitive va constitui probabil un vestitor al terapiilor eficiente ce vor urma.

Unele rezultate ale cercetărilor oferă speranță realistă pentru tratamente antivirale eficiente. Studiile timpurii pe animale și la oameni sugerează efecte pozitive cu un agent numit Remdesivir,24,25, iar altele vor urma fără îndoială. Întrucât COVID-19 este cunoscut a fi o boală virală, este prudent ca practicienii să fie la curent cu literatura de specialitate pentru a putea recomanda sau utiliza în practică medicamente antivirale.

Pentru clinicienii dentari, această criză oferă ocazia de a învăța din ea și de a înlocui o serie de obiceiuri rele și vechi. Pentru comunitatea dentară/ medicală poate fi o oportunitate de a reforma instituțiile și procesele care scârțâie. Profesioniștii din ambele domenii, de medicină generală și de stomatologic au învățat multe despre puterea cooperării, importanța neașteptată a tot felul de ocupații și valoarea conducerii stabile, bazate pe dovezi, la toate nivelurile.

De asemenea, am învățat cât de vulnerabili suntem în fața naturii ce depășește puterea noastră de control. Și, deși este imposibil să fim pregătiți pentru toate, este evident pentru majoritatea că instituțiile noastre au fost extrem de nepregătite pentru această pandemie și, cu rușine, au răspuns lent. Știința și tehnologia au fost excepțiile. Inovații precum internetul, secvențierea genetică rapidă și proiectarea rațională a medicamentelor, doar pentru a numi câteva, contribuie la convingerea noastră că o victorie asupra COVID-19 ar putea să nu fie prea departe.

Chart, line chart

Description automatically generated

Fig. 1 Comparația deceselor săptămânale cauzate de gripă și COVID-19 (februarie-30 mai 2020; datele din luna mai sunt probabil incomplete).

za figurii 2:

A picture containing shape

Description automatically generated

Fig. 2 Ierarhia dovezilor. În mod normal, studiile clinice controlate randomizate sunt la vârful piramidei dovezilor clinice. În timpul unei pandemii, rapoartele de caz unic dobândesc o importanță mai mare.

Table

Description automatically generated

Referințe bibliografice:

1. Jeffcoat MK. It’s always something: another four-letter-word disease. J Am Dent Assoc. 2003;134(6):676-678.

2. Centers for Disease Control and Prevention. Clinical Guidance on the Identification and Evaluation of Possible SARS-CoV Disease among Persons Presenting with Community-Acquired Illness. Version 2. Atlanta, GA: US Dept of Health and Human Services; January 8, 2004.

3. Centers for Disease Control and Prevention. In the Absence of SARS-CoV Transmission Worldwide: Guidance for Surveillance, Clinical and Laboratory Evaluation, and Reporting. Version 2. Atlanta, GA: US Dept of Health and Human Services; January 21, 2004.

4. Centers for Disease Control and Prevention. Daily Updates of Totals by Week and State. Provisional Death Counts for Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). Updated June 10, 2020. https://www.cdc.gov/nchs/nvss/vsrr/COVID19/. Accessed June 10, 2020.

5. Centers for Disease Control and Prevention. Coronavirus (COVID-19). https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/. Accessed June 10, 2020.

6. World Health Organization. Coronavirus. https://www.who.int/health-topics/coronavirus. Accessed June 10, 2020.

7. Cochrane Consumer Network. Levels of evidence. https://consumers.cochrane.org/levels-evidence. Accessed June 10, 2020.

8. Jeffcoat M. Junk science: appearances can be deceiving. J Am Dent Assoc. 2003;134(7):802-806.

9. Muñoz M. Introduction to Post-marketing Drug Safety Surveillance: Pharmacovigilance in FDA/CDER. Washington, DC: US Food and Drug Administration; February 23, 2016. https://www.fda.gov/media/96408/download. Accessed June 10, 2020.

10. US Food and Drug Administration. „Off-Label” and Investigational Use Of Marketed Drugs, Biologics, and Medical Devices. Guidance for Institutional Review Boards and Clinical Investigators. January 1998. https://www.fda.gov/regulatory-information/search-fda-guidance-documents/label-and-investigational-use-marketed-drugs-biologics-and-medical-devices. Accessed June 10, 2020.

11. National Institutes of Health. NIH to launch public-private partnership to speed COVID-19 vaccine and treatment options. April 17, 2020. https://www.nih.gov/news-events/news-releases/nih-launch-public-private-partnership-speed-covid-19-vaccine-treatment-options. Accessed June 10, 2020.

12. Mitchell SL, St George K, Rhoads DD, et al; American Society for Microbiology Clinical and Public Health Microbiology Committee. Understanding, verifying and implementing emergency use authorization molecular diagnostics for the detection of SARS-CoV-2 RNA. J Clin Microbiol. 2020;JCM.00796-20. doi: 10.1128/JCM.00796-20.

13. Centers for Disease Control and Prevention. Understanding How Vaccines Work. Atlanta, GA: Centers for Disease Control and Prevention; July 2018. https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/conversations/downloads/vacsafe-understand-color-office.pdf. Accessed June 10, 2020.

14. Mair-Jenkins J, Saavedra-Campos M, Baillie JK, et al; Convalescent Plasma Study Group. The effectiveness of convalescent plasma and hyperimmune immunoglobulin for the treatment of severe acute respiratory infections of viral etiology: a systematic review and exploratory meta-analysis. J Infect Dis. 2015;211(1):80-90.

15. National Institutes of Health. NIH mobilizes national innovation initiative for COVID-19 diagnostics. April 29, 2020. https://www.nih.gov/news-events/news-releases/nih-mobilizes-national-innovation-initiative-covid-19-diagnostics. Accessed June 10, 2020.

16. Watson J, Whiting PF, Brush JE. Interpreting a covid-19 test result. BMJ. 2020;369:m1808. doi: 10.1136/bmj.m1808.

17. Theel ES, Slev P, Wheeler S, et al. The role of antibody testing for SARS-CoV-2: Is there one? J Clin Microbiol. 2020;JCM.00797-20. doi: 10.1128/JCM.00797-20.

18. Sapkota D, Thapa SB, Hasseus, Jensen JL. Saliva testing for COVID-19? Br Dent J. 2020;228(9):658-659.

19. Riccò M, Ferraro P, Gualerzi G, et al. Point-of-care diagnostic tests for detecting SARS-CoV-2 antibodies: a systematic review and meta-analysis of real-world data. J Clin Med. 2020;9(5):1515. doi: 10.3390/jcm9051515.

20. Geleris J, Sun Y, Platt J, et al. Observational study of hydroxychloroquine in hospitalized patients with Covid-19. New Eng J Med. 2020;382(25):2411-2418.

21. Mehra MR, Desai SS, Kuy SR, et al. Retraction: cardiovascular disease, drug therapy, and mortality in Covid-19. N Engl J Med. DOI: 10.1056/NEJMoa2007621. N Engl J Med. 2020;382(26)2582.

22. Mehra MR, Desai SS, Ruschitzka F, Patel AN. Hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis. Lancet. 2020; doi: 10.1016/S0140-6736(20)31180-6. Published online May 22.

23. Mehra MR, Ruschitzka F, Patel AN. Retraction-hydroxychloroquine or chloroquine with or without a macrolide for treatment of COVID-19: a multinational registry analysis. Lancet. 2020;395(10240):1820. doi: 10.1016/S0140-6736(20)31324-6.

24. Williamson BN, Feldmann F, Schwarz B, et al. Clinical benefit of Remdesivir in rhesus macaques infected with SARS-CoV-2 [preprint]. New York: Cold Spring Harbor Laboratory; April 22, 2020. https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.04.15.043166v2. Accessed June 10, 2020.

25. National Institutes of Health. NIH clinical trial shows Remdesivir accelerates recovery from advanced COVID-19. April 29,2020. https://www.nih.gov/news-events/news-releases/nih-clinical-trial-shows-remdesivir-accelerates-recovery-advanced-covid-19. Accessed June 10, 2020.

Articole Similare