Prima pagină » Dezvoltarea craniofacială ar trebui considerată în tratamentul cu implanturi dentare?

Dezvoltarea craniofacială ar trebui considerată în tratamentul cu implanturi dentare?

by admin

Originally published in Compendium, an AEGIS Publications Property. All rights reserved.

Should Craniofacial Growth Be a Consideration in Dental Implant Treatment? By Paul S. Rosen, DMD, MS; Oded Bahat, BDS, MSD, FACD; Fereidoun Daftary, DDS, MSD; and Ramin Mahallati, DDS. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 37(7) July/August 2016. © 2017 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.

Despre autor:
Paul S. Rosen, DMD, MS
Clinical Professor of Periodontics, Baltimore College of Dental Surgery, University of Maryland Dental School, Baltimore, Maryland; Private Practice, Yardley, Pennsylvania

Doctori intervievaţi:
Oded Bahat, BDS, MSD
Private Practice Beverly Hills, California

Fereidoun Daftary, DDS
Private Practice Beverly Hills, California

Ramin Mahallati, DDS
Private Practice Beverly Hills, California

Articol publicat în Actualități Stomatologice 73 / martie 2017
Traducere și redactare: Lector. Univ. Blanka Petcu

Pentru a aborda problema interacţiunii şi a impactului creşterii şi dezvoltării asupra funcţiei şi esteticii implanturilor dentare inserate la pacienţii adolescenţi tineri am solicitat aportul a trei clinicieni din două cabinete: unul limitat la parodontologie şi inserarea chirurgicală a implanturilor (Dr. Oded Bahat), celălalt fiind limitat la protetică (Drs. Fereidoun Daftary & Ramin Mahallati). Aceşti clinicieni au publicat şi prezentat studii ample cu privire la subiectul menţionat.

În cazul adolescenților, creşterea şi dezvoltarea par să influenţeze dinţii frontali imobilizaţi cu o proteză parţială fixă adezivă (fixed partial denture, FPD). Rezultatul constă în faptul că ani mai târziu, dinţii au un aspect intrudat în raport cu elementele dentare adiacente. Acest rezultat mai degrabă ironic este o informaţie importantă, demnă de împărtăşit.

Există numeroase studii cu privire la interacţiunea şi impactul advers al creşterii şi dezvoltării asupra funcţiei şi esteticii implanturilor inserate la pacienţii adolescenţi tineri. Mai recent s-a recunoscut faptul că întrucât creşterea craniofacială este un proces fiziologic, poate avea impact și asupra adulţilor trataţi cu implanturi1. Prin urmare, întrebarea referitoare la modul în care această informaţie ar trebui să influenţeze planificarea terapiei implantare este una de mare importanţă. Ar trebui să ne schimbăm / abandonăm modul clasic de îngrijire?

Dr. Rosen: Când aţi conştientizat pentru prima oară modul în care creşterea şi dezvoltarea vă afecta pacienţii adulţi cu implanturi şi care au fost observaţiile iniţiale?

Dr. Bahat: Am observat fenomenul în urmă cu 7-8 ani. Semnele iniţiale pe care le-am observat erau reprezentate de variaţiile verticale ale ţesutului moale şi ale muchiei incizale ale coroanelor în raport cu dinţii adiacenţi. Printre cele mai frecvente modificări se numărau subţierea ţesutului moale şi contactele deschise între implanturi şi dinţii adiacenţi.

Dr. Mahallati: În 2001, Dr. Daftary mi-a prezentat un caz în care coroana cu sprijin implantar era situată uşor mai apical şi vestibular în comparaţie cu dinţii adiacenţi. În fotografiile clinice toţi dinţii, cu excepţia coroanei implantare, păreau a fi în exact aceeaşi poziţie ca şi în momentul inserării iniţiale a restaurării. Inițial, am crezut că implantul s-a deplasat oarecum, căutând diverse explicaţii. De-a lungul anilor, pe parcursul observaţiilor mai atente, am început să remarcăm discrepanţe similare la tot mai mulţi pacienţi care beneficiaseră de terapie implantară, precum şi contacte deschise inexplicabile.

Dr. Rosen: În ceea ce priveşte modul în care această conştientizare a afectat metoda prin care actualmente practicaţi tratamentul, cum influenţează planul restaurator?

Dr. Mahallati & Dr. Daftary: Suntem mai degrabă implicaţi în planificarea chirurgicală a cazului, nu doar din prisma poziţiei în care să inserăm implantul, ci şi cu privire la dimensiunea şi traiectoria implantului şi micropoziţionarea în cadrul alveolei. În cazul proteticienilor, evaluarea riscurilor este întotdeauna o parte integrantă a planificării tratamentului. Există cazuri, îndeosebi la pacienţii cu risc crescut, când implanturile pot să nu reprezinte cea mai bună alegere pentru substituţia dentară. Trebuie să aibă loc discuţii ample cu pacientul cu privire la posibilitatea unei asemenea modificări craniofaciale, la caracterul necunoscut al deplasării şi posibila necesitate de corectare într-un moment ulterior. În cazul corecţiilor şi al modificărilor protetice, restaurările recuperabile simplifică aceste corecţii. În acest scop, am încercat restaurări minime retenţionate adeziv pentru cazurile cimentate.

Dr. Rosen: Care este modul în care este afectat planul chirurgical?

Dr. Bahat: Schimbările survin în etapa de preplanificare şi în faza chirurgicală. În etapa de preplanificare pacienţii cu necesităţi estetice înalte, o linie a zâmbetului ridicată sau o faţă scurtă/lungă prezintă un risc mai mare; de aceea, se discută cu pacientul un consimţământ clar şi informat cu privire la riscuri şi beneficii. Sugestia tratamentului final reflectă un algoritm între riscuri versus beneficii.

În etapa chirurgicală este foarte importantă selectarea implantului, inclusiv micro-și macrostructura, precum şi diametrul său, în arii în care modificările anticipate pot crea o dizarmonie estetică. Inserarea implantului şi vectorii osteotomiei ar trebui să fie considerați în aşa fel încât să se poată ajusta schimbările ulterioare.

Dr. Rosen: În lumina acestei conştientizări, există anumiţi pacienţi sau regiuni în care nu planificaţi tratament cu implanturi?

Dr. Bahat: Nu. Inserarea implanturilor va depinde de riscurile suplimentare asociate unui anumit pacient şi nu specific unei locaţii anume. De ex, contactul deschis ce apare la 65% dintre pacienţii trataţi, se poate rezolva cu o coroană nouă. Discrepanţa verticală de la nivelul maxilarului anterior creează o provocare diferită la pacienţii cu linia zâmbetului înaltă versus joasă. Cu alte cuvinte, pacientul variază, nu locaţia.

Dr. Mahallati & Dr. Daftary: Există pacienţi pentru care nu recomandăm implanturi. Evaluarea riscurilor şi a raportului costuri-beneficii sunt aspectele cel mai importante în procesul decizional. De exemplu, o pacientă tânără cu o faţă elongată şi linia zâmbetului înaltă, cu un incisiv lateral absent congenital prezintă un risc crescut şi probabil se tratează mai bine cu o FPD adezivă cu o singură retenţie. Pe de altă parte, contactul deschis dintre dintele posterior şi coroana implantară, deşi frecvent, se poate remedia uşor şi prezintă un risc redus pentru tratament.

Dr. Rosen: Aţi observat că această problemă de creştere şi dezvoltare are impact asupra FPD segmentale la adolescenţi sau adulţi?

Dr. Mahallati & Dr. Daftary: Da. Cea mai mare discrepanţă survine totuşi în cazul restaurării unidentare. Modificarea este o schimbare relativă dintre segmentul în deplasare (dinţii) şi segmentul staţionar (implantul). Cu cât este mai mare segmentul, cu atât mai puţin evidentă va fi discrepanţa. Acest lucru nu este valabil în cazul reconstrucţiei unilaterale cu implanturi unde, de exemplu, partea dreaptă este susţinută de implanturi iar partea stângă nu.

Dr. Rosen: Cum credeţi că acest lucru va impacta viitorul design al implanturilor?

Dr. Bahat: În opinia mea, în viitor implanturile vor necesita mai multe caracteristici. În primul rând, va trebui să fie uşor de recuperat fără a cauza defecte reziduale ample. În al doilea rând, forma implantului va trebui să permită o dimensiune a osului şi ţesutului moale vestibulo-oral redusă fiziologic. Şi în al treilea rând, forma implantului va trebui să asigure un volum crescut de os şi ţesut moale în cursul inserării iniţiale.

Dr. Rosen: În planul meu de tratament pentru pacienţii tineri, întrebarea dacă să evit implanturile în zona estetică este una care cântăreşte greu. În cazul pacienţilor mai în vârstă, cred că este esenţial să ne bazăm pe retenţia cu şurub în toate situaţiile. La fel ca în orice domeniu, timpul va oferi soluţii bazate pe informaţiile obţinute prin observaţie şi experienţă.

Referinţe bibliografice:
1. Daftary F, Mahallati R, Bahat O, Sullivan RM. Lifelong craniofacial growth and the implications for osseointegrated implants. Int J Oral Maxillofac Implants. 2013;28(1):163-169.

Articole Similare