Prima pagină » Influența proximității asupra incidenței cariei la dinții adiacenți implanturilor molare: o analiză retrospectivă a 300 implanturi consecutive

Influența proximității asupra incidenței cariei la dinții adiacenți implanturilor molare: o analiză retrospectivă a 300 implanturi consecutive

by admin
A picture containing indoor, arranged, several Description automatically generated

Originally published in Compendium, an AEGIS Publications Property. All rights reserved.

Influence of Implant–Tooth Proximity on Incidence of Caries in Teeth Adjacent to Implants in Molar Sites: A Retrospective Radiographic Analysis of 300 Consecutive Implants by Richard B. Smith, DDS; Samantha B. Rawdin, DMD; and Victor Kagan, DDS. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 41 (1) January 2020. © 2020 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.

Despre autori:

Richard B. Smith, DDS
Associate Clinical Professor, Dept. of Prosthodontics, Columbia University, College of Dental Medicine,

New York, New York; Private Practice, New York, New York

Samantha B. Rawdin, DMD
Private Practice, New York, New York

Victor Kagan, DDS
Private Practice, Bronx, New York

Articol publicat în Actualități Stomatologice 87 / octombrie 2020
Traducere și redactare: Lector. Univ. Blanka Petcu

La examinarea radiografiilor implanturilor molare plasate pe o perioadă de 11 ani într-un singur cabinet privat, autorii au identificat o incidență neobișnuit de mare a cariilor aproximale, cervicale și radiculare la dinții adiacenți acestor implanturi. Acest studiu radiografic retrospectiv a investigat incidența cariei în raport cu: (1) distanța orizontală dintre implant și dintele adiacent (adică distanța implant-dinte sau ITD) măsurat la nivelul crestei alveolare, (2) distanța verticală de la porțiunea apicală a ariei de contact protetic la platforma implantului și (3) prezența unei restaurări existente pe dintele adiacent. Dintre cele trei variabile examinate, atât ITD, cât și prezența unei restaurări existente la nivelul unui dinte adiacent au dovedit o corelație semnificativă cu incidența cariei.

Când se folosesc implanturi pentru înlocuirea molarilor, pot apărea probleme legate de distribuția spațiului și de contururile coroanei care sunt unice acestor regiuni. Diametrul implantului este de obicei mai mic decât cel al dintelui de înlocuit și, mai mult, forma circulară a implantului nu redă anatomia dintelui. Aceste circumstanțe conduc adesea la manifestarea unei arii de ambrazură gingivală mare între platforma implantului și dintele adiacent.

După examinarea radiografiilor implanturilor molare inserate pe o perioadă de 11 ani într-un cabinet privat, autorii au identificat o incidență neobișnuit de mare a cariilor aproximale, cervicale și radiculare1 la dinții adiacenți acestor implanturi. Acest studiu radiografic retrospectiv a investigat incidența cariei în raport cu următorii trei factori: distanța orizontală dintre implant și dinții adiacenți măsurată la nivelul crestei alveolare, distanța verticală de la porțiunea apicală a ariei de contact protetic la platforma implantului și prezența unei restaurări existente la dinții adiacenți.

Dintre aceste trei variabile testate, atât distanța orizontală dintre implanturi și dinții naturali, cât și prezența unei restaurări existente pe un dinte adiacent au dovedit o corelație semnificativă cu incidența cariei. Rezultatele au indicat o legătură semnificativă statistic cu o valoare predictivă pozitivă, ce s-ar putea dovedi utilă în diagnosticul și planificarea tratamentului la înlocuirea cu implant a unui molar.

MATERIAL ȘI METODĂ

S-au evaluat radiografiile digitale realizate la 300 implanturi molare unidentare consecutive, plasate într-un cabinet privat. Implanturile plasate proveneau de la producători diferiți și diametrul platformei varia de la 4 mm la 6,5 mm. În studiu au fost incluse implanturi plasate imediat și tardiv, deopotrivă. Toate restaurările au fost fixate cu șurub. Toate radiografiile au fost calibrate digital utilizând dimensiunile implantului ca reper cunoscut. Au fost incluse doar implanturi care au fost plasate adiacent la cel puțin un dinte natural.

Datele colectate au cuprins următoarele categorii:
(1) distanța orizontală de la conexiunea bont/ platformă la rădăcina dentară adiacentă (implant-tooth distance, ITD), măsurată la nivelul crestei alveolare; în cazul implanturilor cu schimbare de platformă, distanța de la peretele exterior al conexiunii bontului s-a utilizat ca punct de măsurare în locul diametrului extern al implantului (fig. 1);

(2) distanța verticală de la porțiunea apicală a ariei de contact protetic la platforma implantului (măsurată radiografic);

(3) prezența sau absența restaurărilor anterioare pe suprafața dentară proximală adiacentă.

Cele 300 implanturi au generat 407 locații (ambrazuri implanto-dentare meziale și/ sau distale) pentru a fi evaluate în privința prezenței sau absența cariei. Locațiile au fost evaluate de trei examinatori, în vreme ce toate măsurătorile finale au fost confirmate de către un singur examinator.

REZULTATE

(1) Distanța orizontală de la conexiunea dintre platforma implantului/ bont la dintele adiacent. Datele indică faptul că, pe măsură ce distanța dintre dintele natural și implant crește, incidența cariilor crește precipitat (fig. 2, 3). Apariția cariei variază de la 7,4% când distanța implant-dinte este <2mm și până la 40% atunci când ITD este ≥6mm. La nivelul celor 69 locații ce manifestau carie, valoarea IDT medie a fost de 4,1mm, iar la cele 338 locații lipsite de carie, de 3,5mm (P = 0,005) (tabelul 1).

S-a realizat o regresie logistică în care variabila binară unică indica dacă “pragul distanței orizontale” era mai mare de 4mm. Rezultatele arată un risc relativ statistic semnificativ de 2,0 (95%, interval de încredere de 1,191599; 3,350288) (tabelul 2). Prin urmare se sugerează că pragul orizontal de 4 mm trebuie considerat “ITD (distanța dinte-implant) critică.”

(2) Distanța verticală de la aria de contact interproximal la platforma implantului. Această determinare a variat foarte mult în rândul specimenelor și nu s-a dovedit a fi un factor contributiv statistic semnificativ în formarea cariei (tabelul 2).

(3) Prezența sau absența restaurărilor la dinții adiacenți. S-a constatat o corelație pozitivă între existența unei restaurări anterioare și carie (fig. 4, 5; tabelul 2).

DISCUȚII

Acest studiu sugerează cu tărie că există o corelație directă între ITD și incidența cariei. Incidența de 17% (interval între 7,4% și 40%) a formării cariilor la nivelul celor 407 locații a fost semnificativ mai mare decât incidența normală a cariei radiculare (1,87% până la 2,7%) raportată anterior în literatură.2,3 Din acest set de date, se poate deduce că o ITD <4mm este recomandată pentru a reduce semnificativ probabilitatea dezvoltării cariei la dinții adiacenți implanturilor molare.

În plus, datele sugerează o corelație semnificativă statistic între prezența unei restaurări anterioare pe dintele natural și formarea cariei. Totuși, aceste date ar trebui considerate cu precauție, întrucât nu toate cariile au apărut direct la marginea restauratoare, ci mai degrabă unele au survenit la distanță de margine, mai apical pe suprafața radiculară.

Autorii pot doar specula cu privire la cauza care stă la baza acestui model de carie. Formarea cariei aproximale este multifactorială.4 Retenția plăcii și dieta se numără printre factorii de risc cariogenici.5 Totuși, în acest studiu retrospectiv nu a fost posibilă evaluarea indicelui de placă, de carie, a influențelor dietetice sau a eficienței îngrijirii la domiciliu. Pentru a evalua acești factori ar fi necesar un studiu clinic prospectiv.

Este posibil ca această creștere a incidenței carioase să fie datorată retenției de alimente/placă sub restaurările implanturilor molare ce apar cel mai adesea la nivelul platformelor implantare relativ înguste. Astfel de restaurări prezintă deseori contururi greu de întreținut de către pacient. Trebuie menționat, totuși, că multe dintre coroanele implantare studiate au prezentat profiluri de apariție plane și netede.

Variabilitatea contururilor nu a fost cuantificabilă în acest studiu radiografic retrospectiv, fiind necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă conturul coroanei este corelat cu incidența cariilor pe dinții vecini.

Contactul deschis între restaurările implantare și dinții naturali a fost raportat în literatură, fiind considerat un potențial factor cauzal.6-8 Se crede că, datorită creșterii continue și a migrației dinților, contactele deschise apar cel mai frecvent la nivelul restaurării implantului.9 Cu toate acestea, în prezentul studiu, starea contactului nu a putut fi determinată cu încredere. Este necesar un studiu radiografic și clinic prospectiv combinat pentru a evalua mai exact starea contactului și influența acestuia. Poate relevant pentru acest fenomen, s-a raportat faptul că atât contactele deschise, cât și discrepanțele de potrivire marginală ale coroanelor metalo-ceramice adiacente dinților naturali sunt factori cauzali în formarea sporită a cariilor aproximale.10

În acest studiu, autorii nu au putut stabili un interval mediu de timp semnificativ pentru formarea cariilor, deoarece nu toți pacienții din studiu au fost dispensarizați la intervale regulate de control. Mulți pacienți au fost îndrumați spre cabinet în mod intermitent doar pentru tratament chirurgical, alții au înregistrat intervale de ani între vizite. Caria a apărut deja la 7 luni, și chiar și după 10 ani de la inserția protetică (fig. 6, 7). Din nou, un studiu clinic prospectiv ar putea evalua mai eficient durata până la apariția cariei.

În ceea ce privește distanța dintre implant și dinte, literatura sugerează o distanță minimă de 1,5-2mm, deoarece se referă la întreținerea osului interproximal.11-13 Cu toate acestea, nu s-a menționat o distanță maximă recomandată între dinte și implant.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai pe deplin de ce ITD orizontal are impact atât de profund asupra ratei de formare a cariilor pe dinții adiacenți implanturilor molare. Trebuie examinat în continuare de ce ITD orizontală de ≥4mm între dintele adiacent și conexiunea dintre bont/implant pare a fi atât de esențială pentru șansa crescută de formare a cariei.

Pe baza constatărilor actuale, poate fi necesară modificarea protocoalelor de tratament pentru locațiile molare. Poate fi necesară o reevaluare a diametrului implanturilor plasate în locațiile molare, cu utilizarea implanturilor mai late ori de câte ori este posibil (fig. 8, 9). În zonele cu lățime limitată a crestei alveolare, cum ar fi crestele vindecate, poate fi avantajoasă plasarea a două implanturi cu diametru mai mic în loc de un implant lat pentru a minimiza distanța dintre implant și dintele/dinții adiacenți, adică ITD (fig. 10, 11).14

În mod alternativ, ar putea fi luată în considerare grefarea crestei, fie înainte, fie în momentul plasării unui implant mai lat. În cele din urmă, pacienții cu implanturi molare, în special cei cu o ITD de cel puțin ≥4mm, pot beneficia de pe urma dispensarizării într-un regim de carioprofilaxie agresiv.15

CONCLUZII

S-a identificat o incidență crescută de carie aproximală, cervicală și radiculară la dinții adiacenți implanturilor plasate în regiunile molare. Datele din prezentul studiu indică faptul că incidența cariei este direct legată de distanța orizontală (ITD) dintre conexiunea implant/bont și suprafața radiculară adiacentă și se poate asocia cu prezența restaurărilor anterioare de pe dintele adiacent. Rata cariei crește pe măsură ce se depășește “ITD critică” de 4mm. Protocolul terapeutic se schimbă, incluzând utilizarea implanturilor cu diametrul mai mare, grefele de augmentare a crestei orizontale sau pot fi necesare implanturi cu diametrul îngust într-o poziție molară pentru a contracara efectele cariei legate de ITD. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a explica definitiv acest fenomen.

A picture containing indoor, arranged, several

Description automatically generated

Fig. 1. Măsurătorile au fost realizate vertical de platforma implantului la baza ariei de contact și orizontal față de conexiunea bont/ platformă la suprafața radiculară adiacentă (ITD).

Chart, bar chart

Description automatically generated

A close up of a person's foot

Description automatically generated with medium confidence

Fig. 3. Premolarul 2.5. cu carie pe versantul distal, unde distanța față de implantul 2.6. (ITD) era de peste 4 mm. De remarcat este lipsa cariei pe suprafața mezială a 2.5. acolo unde ITD în raport cu implantul 2.4. era sub 3 mm.

A picture containing indoor, light

Description automatically generated

Figurile 4, 5. Caria era prezentă la marginile restaurărilor preexistente la dinții adiacenți implanturilor molare.

A picture containing indoor, black, white, posing

Description automatically generated A picture containing indoor

Description automatically generated

Figurile: 6. Un implant cu diametrul de 4,1 mm plasat în breșa edentată a primului molar (3.6.) adiacent unui premolar nerestaurat (3.5.) lipsit de carie preexistentă, vizualizat în momentul ședinței de amprentare pentru proteza finală. 7: La controlul de 2 ani, Rx a indicat carie pe suprafața radiculară aproximală a premolarului 3.5.

A picture containing indoor, gear

Description automatically generated A picture containing food, egg

Description automatically generated

Figurile 8,9. Plasarea unui implant cu diametrul de 8 mm cu platforma de 6,5 mm imediat după extracția molarului 3.6. (fig. 8) a dus la contururi coronare excelente, spațiu de ambrazură gingivală minim și ITD redus (fig. 9).

A picture containing floor, indoor

Description automatically generated A close-up of a person's legs

Description automatically generated with low confidence

Figurile 10-11. Într-o locație molară singulară vindecată unde creasta era prea îngustă pentru plasarea unui implant lat (fig. 10) s-au inserat două implanturi cu diametrul de 4,1 mm (fig. 11). Distanța dintre dinți la nivelul crestei alveolare a fost de 14,5 mm, iar lățimea crestei a fost de 6,8 mm. Plasarea a două implanturi mai înguste a permis minimizarea ITD în raport cu dinții adiacenți. Acest caz poate fi restaurat fie ca doi premolari, fie ca un molar cu o ambrazură mică igienizabilă între implanturi.

Table

Description automatically generated

Table

Description automatically generated

Referințe bibliografice:
1. Young DA, Nový BB, Zeller GG, et al. The American Dental Association Caries Classification System for clinical practice: a report of the American Dental Association Council on Scientific Affairs. J Am Dent Assoc. 2015;146(2):79-86.
2. Beck JD, Hunt RJ, Hand JS, Field HM. Prevalence of root and coronal caries in a noninstitutionalized older population. J Am Dent Assoc. 1985;111(6):964-967.
3. Chi DL, Berg JH, Kim AS, Scott J. Correlates of root caries experience in middle-aged and older adults in the Northwest Practice-based REsearch Collaborative in Evidence-based DENTistry research network. J Am Dent Assoc. 2013;144(5):507-516.
4. Grippo JO, Coleman TA, Messina AM, Oh DS. A literature review and hypothesis for the etiologies of cervical and root caries. J Esthet Restor Dent. 2018;30(3):187-192.
5. Ritter AV, Shugars DA, Bader JD. Root caries risk indicators: a systematic review of risk models. Community Dent Oral Epidemiol. 2010;38(5):383-397.
6. Varthis S, Randi A, Tarnow DP. Prevalence of interproximal open contacts between single-implant restorations and adjacent teeth. J Oral Maxillofac Implants. 2016;31(5):1089-1092.
7. Koori H, Morimoto K, Tsukiyama Y, Koyano K. Statistical analysis of the diachronic loss of interproximal contact between fixed implant prostheses and adjacent teeth. Int J Prosthodont. 2010;23(6):535-540.
8. Greenstein G, Carpentieri J, Cavallaro J. Open contacts adjacent to dental implant restorations: etiology, incidence, consequences, and correction. J Am Dent Assoc. 2016;147(1):28-34.
9. Daftary F, Mahallati R, Bahat O, Sullivan RM. Lifelong craniofacial growth and the implications for osseointegrated implants. Int J Oral Maxillifac Implants. 2013;28(1):163-169.
10. Sadaf DE, Ahmad Z. Porcelain fused to metal (PFM) crowns and caries in adjacent teeth. J Coll Physicians Surg Pak. 2011;21(3):134-137.
11. Buser D, Martin W, Belser UC. Optimizing esthetics for implant restorations in the anterior maxilla: anatomic and surgical considerations. Int J Oral Maxillofac Implants. 2004;19 suppl:43-61.
12. Esposito M, Ekestubbe A, Gröndahl K. Radiological evaluation of marginal bone loss at tooth surfaces facing single Brånemark implants. Clin Oral Implants Res. 1993;4(3):151-157.
13. Tarnow DP, Cho SC, Wallace SS. The effect of inter-implant distance on the height of inter-implant bone crest. J Periodontol. 2000;71(4):546-549.
14. Mazor Z, Lorean A, Mijiritsky E, Levin L. Replacement of a molar with 2 narrow diameter dental implants. Implant Dent. 2012;21(1):36-38.
15. Gluzman R, Katz RV, Frey BJ, McGowan R. Prevention of root caries: a literature review of primary and secondary preventive agents. Spec Care Dentist. 2013;33(3):133-140.

Articole Similare