Biodentine: dentină într-o capsulă sau mai mult decât atât? SEPTODONT

Josette Camilleri

B.Ch.D., M.Phil., Ph.D., FICD, FADM, FIMMM, FHEA (UK)
Facultatea de Medicină Dentară,
Institutul de Științe Clinice
Colegiul de Științe Medicale și Dentare
Universitatea din Birmingham, Birmingham, U.K.

Introducere

Structura dintelui este distrusă din cauza cariilor dentare, traumelor și uzurii dentare, fiind adesea înlocuită cu un material dentar inert. Dacă sănătatea pulpei este periclitată, sunt necesare o serie de intervenții. Inițial, trebuie menținută vitalitatea pulpei, fiind necesară îndepărtarea ulterioară a infecției și umplerea spațiului rezultat. Când există implicare pulpară, alegerea materialului trebuie să se schimbe, în acest caz fiind indicate materiale ce interacționează cu pulpa sau dentina.

Materialele interactive utilizate pentru procedurile dentare includ hidroxid de calciu – în diversele sale forme de prezentare, dar și cele mai recente cimenturi hidraulice de silicat de calciu. Principala caracteristică a cimentului silicat de calciu este natura lui hidraulică. Aceste materiale pot fi utilizate în zone ce nu pot fi perfect uscate, fără a se deteriora. Astfel, aceste materiale sunt indicate la nivelul apexului rădăcinii și reparația perforațiilor.

O altă caracteristică importantă a acestor materiale include eliberarea de hidroxid de calciu ca o consecință a reacției de hidratare, ceea ce le determină a fi adecvate pentru coafaje directe, apexificare și apexogeneză și, de curând, și pentru procedurile de regenerare endodontică. Hidroxidul de calciu creează un mediu unde ionii de calciu sunt eliberați și activitatea antibacteriană este ridicată.

Alegerea materialului este importantă pentru un rezultat clinic de succes. Există o serie de cimenturi hidraulice de silicat de calciu disponibile pentru diverse proceduri (Tabelul 1). Aceste materiale variază foarte mult și este important ca medicul să aprecieze importanța alegerii materialului adecvat fiecărei aplicații clinice.

Material	Tipul de ciment	Radioopacificator	Aditivi	Formă prezentare	Mixare
Biodentine	Silicat tricalcic	Oxid de zirconiu	Carbonat de calciu, clorură de calciu, polimer	Pulbere/ lichid	Mecanic
MTA Angelus	Ciment Portland	Oxid de bismut	Oxid de calciu	Pulbere/ lichid	Manual
Theracal	Ciment Portland	Zirconat de bariu	Sticlă de stronțiu, rășină	Seringă	Premixare
ProRoot MTA	Ciment Portland	Oxid de bismut	–	Pulbere/ lichid	Manual

Tabel 1: Materialele hidraulice, pe bază de silicat de calciu, disponibile pentru diferite proceduri.

Acest articol se axează pe Biodentine™ (Septodont, Saint-Maur-des-Fossés, Franța), prezentând recomandări pentru diferite aplicații clinice.

Caracteristicile Biodentine™

Biodentine™ se prezintă sub formă de pulbere și lichid. Pulberea este într-o capsulă în timp ce lichidul se află într-o fiolă (fig. 1). Pulberea este compusă din silicat tricalcic, oxid de zirconiu, carbonat de calciu și o serie de aditivi minori de oxid de fier adăugat pentru a da culoare. Lichidul este compus din apă cu adaos de clorură de calciu și un polimer solubil în apă. Pulberea de Biodentine™ și materialele sale hidratate au fost bine caracterizate. Biodentine™ asigură proprietăți optime și, astfel, îmbunătățește performanța clinică.

Fig. 1: Prezentarea Biodentine™ sub formă de pulbere și lichid.

Pulberea este mai fină decât alte tipuri de ciment din această categorie (Tabelul 2), asigurând o viteză de reacție mai mare. Pulberea este compusă în mare parte din silicat tricalcic (Tabelul 3), spre deosebire de celelalte cimenturi hidraulice care sunt preponderent pe bază de ciment Portland, așa cum s-a arătat în tabelul 1. Silicatul tricalcic pur nu conține aluminiu^1,2 sau alte urme de metale³ prezente în cimenturile dentare pe bază de ciment Portland.

Material	Suprafața BET (m2/g)
Silicat tricalcic	1.1187
Biodentine	2.8116
MTA Angelus	1.0335

Tabelul 2: Măsurarea suprafeței specifice a pulberii de Biodentine™ pentru a arăta consistența fină a pulberii în comparație cu alte cimenturi. Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2013.

Faza identificată	Tipul materialului în masă %
	TCS	Biodentine	MTA Angelus
Silicat tricalcic	100	80.1	66.1
Silicat dicaclic	–	–	8.4
Aluminiu tricalcic	–	–	2.0
Carbonat de calciu	–	14.9	–
Oxid de calciu	–	–	8.0
Oxid de bismut	–	–	14.0
Oxid de zirconiu	–	5.0	–
Dioxid de silicon	–	–	0.5
Oxid de aluminiu	–	–	1.0

Tabelul 3: Evaluarea pulberii prin analiza difracției cu raze X Rietveld pentru a arăta principalii compuși ai Biodentine™. Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2013.

Utilizarea oxidului de zirconiu asigură o radiopacitate și stabilitate adecvate, fără risc de colorare, care este prezent în toate materialele ce utilizează oxidul de bismut ca radiopacificator^4-6. Principalii compuși sunt clar arătați în analiza difracției cu raze X a pulberii Biodentine™ (fig. 2).

Biodentine™ include aditivi pentru a spori proprietățile materialului: carbonat de calciu prezent în pulbere și clorură de calciu și polimer, solubil în apă, în lichid. Carbonatul de calciu este o sursă de ioni de calciu liberi prezenți în soluție de îndată ce pulberea este amestecată cu lichidul. Prezența lor are ca rezultat un flux de căldură mai mare, ce apare mai devreme, sporind astfel viteza de reacție² așa cum se arată în fig. 3.

Clorura de calciu reduce considerabil timpul de priză al Biodentine™ în comparație cu alte tipuri de materiale similare^7,8. Polimerul solubil în apă permite reducerea raportului apă-ciment, sporind astfel proprietățile fizice ale Biodentinei™. De fapt, rezistența la compresiune și micro-duritatea Biodentine™ sunt mult mai mari decât cele raportate pentru alte tipuri de materiale similare⁷. Microstructura Biodentine™ (fig. 4) arată modul în care are loc hidratarea cu reacția silicatului tricalcic și depunerea în jurul particulelor de carbonat de calciu⁹.

Hidroxidul de calciu este produs în cantități mari, așa cum este indicat în scanarea de difracție cu raze X a materialelor hidratate¹⁰, unde vârful hidroxidului de calciu este clar evident la 18° (fig. 5). Chimia specifică a materialelor, dimensiunile fine ale particulelor, raportul scăzut apă/ciment și prezența carbonatului de calciu contribuie la proprietățile optime ale materialelor care vizează performanța clinică. Mai mult, materialul prezintă, de asemenea, porozitate scăzută (Tabelul 4) în comparație cu tipuri de materiale similare¹¹ și acest lucru este benefic și clinic. Deoarece materialul este hidraulic, este foarte important să nu se permită uscarea, deoarece va genera fisuri la nivelul interfaței (fig. 6) și în material¹¹.

Figura 2: Analiza difracției cu raze X a pulberii de Biodentine™ pentru a arăta principalii compuși și anume silicatul tricalcic, oxidul de zirconiu și carbonatul de calciu. Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2013.

Figura 3: Evaluarea fluxului de căldură al Biodentine™ arătă o rată mare de acțiune la începutul hidratării.
(TCS: ciment silicat tricalcic; TCS-20-Z este un ciment silicat tricalcic cu 20% înlocuire a oxidului de zirconiu). Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2013.

Figura 4: Scanare electronică miografică a timpului de priză al Biodentine™ pentru a arăta microstructura materialului. Reprodus cu permisiunea Camillieri și colab. 2013.

Figura 5: Grafic de difracție cu raze X al Biodentine™ pentru a arăta fazele principale prezente după stabilire. Hidroxidul de calciu predomină graficul. Reprodus cu permisiunea Camilleri 2014.

Figura 6: Microscopie laser a Biodentine™ depozitat uscat și umed în HBSS și umed pentru a evidenția necesitatea de a-l menține umed în orice moment. Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2014.

Măsurarea parametrilor	Unități	MATERIAL
		TCS-20-Z	Bioagregat	Biodentine	IRM
Diametrul mediu al porilor	µm	0.0508	0.0337	0.0121	0.0205
Suprafața totală a porilor	m2/g	13.101	24.321	21.752	10.545
Densitatea	g/ml	1.8637	1.8007	2.0444	2.3455
Porozitatea	%	30.98	36.86	13.4	12.66

Tabelul 4: Porozitatea procentuală a Biodentine™ în comparație cu tipuri de materiale similare. Reprodus cu permisiunea Camilleri și colab. 2014.

APLICAȚII CLINICE

Coafaj direct și înlocuitor de dentină

Biodentine™ eliberează ioni de calciu^10,12 cu o rată inițială de eliberare mai mare decât a altor materiale similare^12,13, devenind astfel ideal pentru utilizare ca material de coafaj. Suprafața Biodentine™ prezintă cea mai mare concentrație de calciu în compaarație cu ProRoot MTA, Dycal și Theracal¹⁴.

Formarea punților de dentină este evidentă clinic atunci când Biodentine™ este utilizat pentru coafajul direct^15,16,17. Cazurile clinice cu simptome de pulpită ireversibilă și tratate cu Biodentine™ au arătat reducerea dimensiunii zonelor apicale atunci când au fost evaluate cu CBCT¹⁸. Reacția pulpară la Biodentine™ este asemănătoare cu a altor tipuri de materiale, cum ar fi agregatul de trioxid mineral¹⁹ cu proliferare celulară favorabilă și activitate de fosfatază alcalină a celulelor pulpei dentare umane²⁰. Aceeași reacție a fost observată la alte testări ale Biodentine™ ¹³.

Capacitatea de a elibera calciu contribuie și la proprietățile antimicrobiene ale Biodentine™. Această proprietate este importantă, deoarece cariile dentare sunt induse de bacterii. Biodentine™ prezintă proprietăți antimicrobiene adecvate¹³ și mai mici decât ale altor materiale de coafaj pulpar pe bază de hidroxid de calciu. Cu toate acestea, creșterea proprietății antimicrobiene a hidroxidului de calciu a fost însoțită de citotoxicitate mai mare²¹.

În plus, proprietățile sale fizice permit materialului să fie utilizat ca bulk, evitând astfel stratificarea și interfețele inutile ce pot permite micro-infiltrări și eșecuri de restaurare. De fapt, Biodentine™ prezintă mai puține micro-infiltrații decât materialele înlocuitoare de dentină pe bază de rășină. Obturarea finală deasupra Biodentine™ poate fi dificilă deoarece aceasta este pe bază de apă. Restaurarea finală ar trebui să fie programată la cel puțin 2 săptămâni și pot fi folosiți atât adezivi cu gravare totală, cât și cu auto-gravare²³.

Gravarea totală poate conduce la modificări micro-structurale ale materialului²⁴, dar s-a dovedit a fi mai eficientă decât auto-gravarea²⁵. Micro-structura de la interfața Biodentine™ și rășina compozită folosind gravarea totală și auto-gravarea este prezentat în fig. 7.

Biodentine™ s-a dovedit a fi capabil să restaureze dinții timp de până la șase luni și atunci când a fost acoperit cu un compozit, a devenit un material eficient de înlocuire a dentinei⁶. Alte materiale de coafaj pulpar pe bază de silicat tricalcic au un avantaj deoarece pot fi stratificate ușor cu un compozit ce asigură o legătură puternică²⁵. Cu toate acestea, efectele asupra pulpei sunt adverse²⁷.

Eliberarea ionilor de calciu din astfel de materiale s-a dovedit a fi redusă și nu se formează hidroxid de calciu cristalin¹⁰. Materialele de coafaj pulpar pe bază de rășină, cum ar fi Theracal, depind de umiditatea mediului pentru a pătrunde și a permite hidratarea silicatului tricalcic, componenta activă a materialului. Pătrunderea fluidului nu este suficientă și un studiu care utilizează dinții extrași păstrați în mediu timp de 15 zile a arătat o hidratare limitată a silicatului tricalcic în Theracal²⁸. De asemenea, în acord cu lucrările anterioare publicate, studiile in vitro²⁹ și in vivo³⁰ arată că mediul condiționat Theracal a redus semnificativ proliferarea fibroblaștilor pulpari și a indus eliberarea de interleukină⁸ proinflamatorie din fibroblaștii pulpari cultivați și din culturi întregi de dinți²⁹.

Folosind modelul culturii întregi a dinților³¹ și într-un studiu clinic recent³⁰, este clar că Biodentine™ prezintă rezultate biologice și clinice mai bune decât materialele înlocuitoare de dentină pe bază de rășină. S-a demonstrat că Biodentine™ promovează vindecarea pulpei utilizând atât modelul culturii dentare întregi²⁹, cât și în studiile clinice în care a prezentat cel mai bun rezultat clinic în comparație cu materialele de coafaj pulpar pe bază de rășină³⁰.

Proceduri de pulpotomie

O implicare mai avansată a pulpei, în special la dinții temporari, va necesita proceduri de pulpotomie. Biodentine™ a prezentat citocompatibilitate și bioactivitate mai bune decât MTA Angelus, Theracal și IRM în contact cu celulele stem izolate din dinții temporari exfoliați la om³². Într-un studiu pe animale utilizarea Biodentine™ ca agent de pulpotomie a condus la punți de țesut mineralizat mai mari, mai ușor de detectat radiografic în comparație cu MTA³³.

Din punct de vedere clinic, s-au arătat rate de succes ridicate în procedurile de pulptotomie efectuate cu Biodentine™ la molarii temporari, prezentând rezultate mai favorabile decât formocrezolul, care este metoda standard de tratament^34,35. Comparativ cu hidroxidul de calciu din pulpotomiile vitale din cazul molarilor temporari, grupul tratat cu Biodentine™ a dezvăluit un potențial regenerativ favorabil, împreună cu succesul clinic, împărtășind atât indicațiile, cât și modul de acțiune cu hidroxidul de calciu, dar fără dezavantajele proprietăților fizice și clinice ale acestuia³⁶. Pulpotomia cu Biodentine™ a generat un rezultat clinic predictibil similar cu cel al MTA^37-41. Biodentine™ a fost superior metodelor de tratament mai puțin standard precum laserul⁴¹ și propolisul³⁹. De asemenea, utilizat pentru procedurile de pulpotomie nu provoacă colorarea dinților⁴².

Tratamentul apexului imatur

Odată ce țesutul pulpar este pierdut, este necesară umplerea spațiului canalului radicular. Dinții imaturi ridică probleme din cauza anatomiei lor, deoarece rădăcinile sunt scurte și subțiri, iar obturarea canalului este dificilă ca urmare a configurației acestuia. Pereții subțiri de dentină sunt, de asemenea, expuși riscului de fractură.

Procedurile de apexificare permit formarea unei bariere calcifiate la vârful rădăcinii, închizând și separând astfel apexul de spațiul periapical. O punte calcificată este creată prin asigurarea unui mediu în care ionii de calciu din dentină formează o punte calcificată. Astfel de condiții sunt create de materialele ce eliberează hidroxid de calciu.

În trecut, s-au folosit paste de hidroxid de calciu ce nu fac priză. Hidroxidul de calciu eliberează ioni de calciu pentru a crea un mediu ideal pentru formarea unei punți calcificate⁴³. Un alt avantaj al pastei de hidroxid de calciu este proprietatea sa antibacteriană, deoarece dinții devitali, neavând pulpă sunt predispuși colonizării bacteriene⁴⁴. Utilizarea hidroxidului de calciu fără priză implică mai multe vizite la medicul stomatolog, pe parcursul mai multor luni, iar puntea calcificată formată în urma apexificării este o structură poroasă⁴⁵.

Apexificarea cu cimenturi hidraulice de silicat de calciu ca dopuri apicale permite efectuarea procedurilor în două vizite. Cele două vizite sunt necesare, deoarece MTA are un timp de priză îndelungat, iar reacția de priză trebuie realizată înainte de restaurarea finala.

Mai recent s-a demonstrat că apexificarea cu un dop apical de Biodentine™ într-o singură vizită este suficientă, deoarece umectarea suprafeței materialului nu a afectat proprietățile materialului⁴⁶. Această metodă de tratament poate fi considerată previzibilă constituind, de asemenea, o alternativă la utilizarea hidroxidului de calciu⁴⁷. Natura hidraulică a acestor tipuri de materiale și formarea hidroxidului de calciu le transformă în materiale ideale pentru astfel de proceduri.

S-a demonstrat că Biodentine™ eliberează mai mulți ioni de calciu în soluție decât MTA². S-a raportat succesul său atunci când este utilizat ca dop apical în cazurile de apexificare^48-53. Hidratarea sa este optimizată prin adăugarea de carbonat de calciu ca agent de nuclere ce crește viteza de reacție în stadiile incipiente. Adăugarea acceleratorului de clorură de calciu și a polimerului solubil în apă permit raporturi scăzute apă/pulbere². Nu conține aditivi de materiale pozzolanice și alte substanțe de cimentare, așa cum este indicat în tabelul 1. S-a demonstrat că adăugarea unor astfel de materiale restricționează formarea de hidroxid de calciu, care este necesară atunci când se realizează cazuri de apexificare^54,55.

Rezistența la fractură a dinților imaturi cu un dop apical de Biodentine™ a fost similară cu cea a MTA și mai mare decât martorul⁵². Biodentine™ a fost, de asemenea, utilizat cu succes în cazurile de endodonție regenerativă^56-58. Rezistența la fractură în aceste cazuri a fost, de asemenea, raportată a fi similară cu cea a MTA⁵⁹.

Biodentine™ a prezentat cel mai mic potențial de colorare atunci când este utilizat în aceste cazuri clinice⁶⁰, deci este materialul ales pentru endodonția regenerativă, în special pentru cazurile în care estetica este importantă.

Închiderea apexului și repararea perforațiilor

Materialele utilizate pentru închiderea apexului trebuie să prezinte proprietăți specifice, deoarece trebuie să realizeze și să obțină succesul clinic în condiții foarte nefavorabile. Natura hidraulică a tuturor cimenturilor de silicat tricalcic este astfel o proprietate dorită. De fapt, aceste tipuri de materiale au fost introduse în acest scop. Problema cimenturilor hidraulice este că reacționează cu mediul în care sunt aplicate. La nivelul apexului, materialele vin în contact cu sângele, imediat ce sunt aplicate. Sunt, de asemenea, în contact cu dentina rădăcinii și resturi de gutapercă și sigilant utilizate pentru obturarea canalului radicular.

Proprietățile fizice ale Biodentine™ nu sunt afectate negativ de contactul cu fluidele tisulare și sânge⁶¹. Puterea de legătură a Biodentine™ a fost mai bună decât cea a MTA când au fost utilizate pentru închiderea apexului. Ambele materiale au fost afectate negativ de contaminarea cu sânge⁶². Au fost găsite mai puține bacterii în dentina rădăcinii apicale atunci când cazurile au fost tratate cu Biodentine™ comparativ cu MTA⁶³ indicând, astfel, faptul că proprietățile antimicrobiene ale Biodentine™ sunt superioare celor ale MTA.

Biocompatibilitatea Biodentine™ a fost considerată mai bună decât cea a MTA, cu o aderență superioară a celulelor la materiale atunci când au fost utilizate ca materiale de închidere a apexului⁶⁴.

Biodentine™ s-a dovedit a fi, de asemenea, adecvat pentru a repara perforațiile radiculare⁶⁵, producând un răspuns pozitiv al țesuturilor și depunerea mineralelor la locul perforației. Acest răspuns este legat de eliberarea de hidroxid de calciu în soluție. De asemenea, sigilează bine zona^66,67, deoarece perforațiile sunt infectate, prin urmare este necesară o sigilare adecvată. Materialele de reparare a perforației rădăcinii sunt, de asemenea, supuse dislocării în timpul restaurării dinților. Biodentine™ prezintă o forță de legătură ridicată, care nu se deteriorează în contact cu sângele⁶⁸. În plus, nu a fost afectat de soluțiile de irigare utilizate⁶⁹ ceea ce indică stabilitatea materialului.

Concluzii

Biodentine™ este un material silicat de calciu hidraulic de generația a 2-a compus în principal din silicat tricalcic ce conține, de asemenea, radiopacificator: oxid de zirconiu și o serie de aditivi. Este proiectat științific, cu un scop specific, pentru a fi utilizat ca înlocuitor al dentinei. Cercetările întreprinse până acum arată că Biodentine™ funcționează bine ca înlocuitor al dentinei, dar și pentru alte aplicații clinice. Astfel, cu siguranță este mai mult decât o simplă dentină într-o capsulă.

Producător: Septodont – 58 Rue du Pont de Créteil – 94100 Saint-Maur-des-Fossés – France
Tél. : +33 (0)1 49 76 70 00 – Fax : +33 (0)1 48 85 54 01
www.septodont.ro

Despre autor:
Prof. Josette Camilleri și-a obținut licența în Chirurgie Dentară și masteratul în Filosofie în Chirurgie Dentară la Universitatea din Malta. Și-a finalizat doctoratul, sub supravegherea regretatului profesor Tom Pitt Ford, la Guy’s Hospital, King’s College London. A lucrat la Departamentul de Inginerie Civilă și Structurală, Facultatea pentru Mediul Construit, Universitatea din Malta și la Departamentul de Stomatologie restaurativă, Facultatea de Chirurgie Dentară, Universitatea din Malta. În prezent, este Senior Academic la Școala de Medicină Dentară, Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.

Interesele sale de cercetare includ materiale endodontice, cum ar fi materialele de închidere apicală si de obturație radiculară, cu un interes deosebit în agregatul de trioxid mineral, hidratarea cimentului Portland și alte materiale asemănătoare utilizate ca biomateriale și, de asemenea, în industria construcțiilor. Josette a publicat peste 100 lucrări, în reviste internaționale, revizuite de colegi, iar lucrările ei sunt citate de peste 4000 de ori.

Este editorul „Agregatului de trioxid mineral. De la pregătire la aplicare ”publicat de Springer în 2014. De asemenea, este autor la ediția a 7-a “Harty’s Endodontics in Clinical Practice”(Editor: BS Chong) și “Glass ionomer cements in Dentistry” (Editor: SK Sidhu).

Prof. Camilleri este conferențiar internațional, revizor și membru al grupurilor științifice ale mai multor reviste internaționale, inclusiv Journal of Endodontics, Scientific Reports, Dental Materials, Clinical Oral Investigation, Journal of Dentistry, Acta Odontologica Scandinavica și Acta Biomaterialia.

Referințe bibliografice:
1. Camilleri J. Characterization and hydration kinetics of tricalcium silicate cement for use as a dental biomaterial. Dent Mater. 2011 Aug;27(8):836-44.
2. Camilleri J, Sorrentino F, Damidot D. Investigation of the hydration and bioactivity of radiopacified tricalcium silicate cement, Biodentine^™ and MTA Angelus. Dent Mater. 2013 May;29(5):580-93.
3. Camilleri J, Kralj P, Veber M, Sinagra E. Characterization and analyses of acid- extractable and leached trace elements in dental cements. Int Endod J. 2012 Aug; 45(8):737-43.
4. Vallés M, Mercadé M, Duran-Sindreu F, Bourdelande JL, Roig M. Influence of light and oxygen on the color stability of five calcium silicate-based materials. J Endod. 2013 Apr;39(4):525-8.
5. Camilleri J. Color stability of white mineral trioxide aggregate in contact with hypochlorite solution. J Endod. 2014 Mar;40(3):436-40.
6. Marciano MA, Duarte MA, Camilleri J. Dental discoloration caused by bismuth oxide in MTA in the presence of sodium hypochlorite. Clin Oral Investig. 2015 Dec;19(9):2201-9.
7. Grech L, Mallia B, Camilleri J. Investigation of the physical properties of tricalcium silicate cement-based root-end filling materials. Dent Mater. 2013 Feb;29(2):e20-8.
8. Kaup M, Schäfer E, Dammaschke T. An in vitro study of different material properties of Biodentine^™ compared to ProRoot MTA. Head Face Med. 2015 May 2;11:16.
9. Grech L, Mallia B, Camilleri J. Characterization of set Intermediate Restorative Material, Biodentine^™, Bioaggregate and a prototype calcium silicate cement for use as root-end filling materials. Int Endod J. 2013 Jul;46(7):632-41.
10. Camilleri J. Hydration characteristics of Biodentine^™ and Theracal used as pulp capping materials. Dent Mater. 2014 Jul;30(7):709-15.
11. Camilleri J, Grech L, Galea K, Keir D, Fenech M, Formosa L, Damidot D, Mallia B. Porosity and root dentine to material interface assessment of calcium silicate-based root-end filling materials. Clin Oral Investig. 2014;18(5):1437-46.
12. Kurun Aksoy M, Tulga Oz F, Orhan K. Evaluation of calcium (Ca2+) and hydroxide (OH-) ion diffusion rates of indirect pulp capping materials. Int J Artif Organs. 2017 Jul 8:0. doi: 10.5301/ijao.5000619. [Epub ahead of print]
13. Arias-Moliz MT, Farrugia C, Lung CYK, Wismayer PS, Camilleri J. Antimicrobial and biological activity of leachate from light curable pulp capping materials. J Dent. 2017 Jun 20. pii: S0300-5712(17)30151-3. doi: 10.1016/j.jdent.2017.06.006. [Epub ahead of print]
14. Gong V, França R. Nanoscale chemical surface characterization of four different types of dental pulp-capping materials. J Dent. 2017 Mar;58:11-18.
15. Katge FA, Patil DP. Comparative Analysis of 2 Calcium Silicate-based Cements (Biodentine^™ and Mineral Trioxide Aggregate) as Direct Pulp-capping Agent in Young Permanent Molars: A Split Mouth Study. J Endod. 2017 Apr;43(4):507-513.
16. Kim J, Song YS, Min KS, Kim SH, Koh JT, Lee BN, Chang HS, Hwang IN, Oh WM, Hwang YC.Evaluation of reparative dentin formation of ProRoot MTA, Biodentine^™ and BioAggregate using micro-CT and immunohistochemistry. Restor Dent Endod. 2016 Feb;41(1):29-36.
17. Nowicka A, Wilk G, Lipski M, Kołecki J, Buczkowska-Radlińska J. Tomographic Evaluation of Reparative Dentin Formation after Direct Pulp Capping with Ca(OH)2, MTA, Biodentine^™, and Dentin Bonding System in Human Teeth. J Endod. 2015 Aug; 41(8):1234-40.
18. Hashem D, Mannocci F, Patel S, Manoharan A, Brown JE, Watson TF, Banerjee A. Clinical and radiographic assessment of the efficacy of calcium silicate indirect pulp capping: a randomized controlled clinical trial. J Dent Res. 2015 Apr;94(4):562-8.
19. Chang SW, Lee SY, Ann HJ, Kum KY, Kim EC. Effects of calcium silicate endodontic cements on biocompatibility and mineralization-inducing potentials in human dental pulp cells. J Endod. 2014 Aug;40(8):1194-200.
20. Luo Z, Kohli MR, Yu Q, Kim S, Qu T, He WX. Biodentine^™ induces human dental pulp stem cell differentiation through mitogen-activated protein kinase and calcium-/ calmodulin-dependent protein kinase II pathways. J Endod. 2014 Jul;40(7):937-42.
21. Poggio C, Arciola CR, Beltrami R, Monaco A, Dagna A, Lombardini M, Visai L. Cytocompatibility and antibacterial properties of capping materials. ScientificWorldJournal. 2014;2014:181945.
22. Abdelmegid FY, Salama FS, Al-Mutairi WM, Al-Mutairi SK, Baghazal SO. Effect of different intermediary bases on micro-leakage of a restorative material in Class II box cavities of primary teeth. Int J Artif Organs. 2017 Mar 16;40(2):82-87.
23. Hashem DF, Foxton R, Manoharan A, Watson TF, Banerjee A. The physical characteristics of resin composite-calcium silicate interface as part of a layered/ laminate adhesive restoration. Dent Mater. 2014 Mar;30(3):343-9.
24. Camilleri J. Investigation of Biodentine^™ as dentine replacement material. J Dent. 2013 Jul;41(7):600-10.
25. Meraji N, Camilleri J. Bonding over Dentin Replacement Materials. J Endod. 2017 Aug; 43(8):1343-1349.
26. Koubi G, Colon P, Franquin JC, Hartmann A, Richard G, Faure MO, Lambert G. Clinical evaluation of the performance and safety of a new dentine substitute, Biodentine^™, in the restoration of posterior teeth – a prospective study. Clin Oral Investig. 2013 Jan;17(1): 243-9.
27. Hebling J, Lessa FC, Nogueira I, Carvalho RM, Costa CA. Cytotoxicity of resin-based light-cured liners. Am J Dent. 2009 Jun;22(3):137-42.
28. Camilleri J, Laurent P, About I. Hydration of Biodentine^™, Theracal, and a prototype tricalcium silicate-based dentin replacement material after pulp capping in entire tooth cultures. J Endod. 2014 Nov;40(11):1846-54.
29. Jeanneau C, Laurent P, Rombouts C, Giraud T, About I. Light-cured Tricalcium Silicate Toxicity to the Dental Pulp. J Endod.2017 Dec, volume 43, Issue 12.
30. Bakhtiar H, Nekoofar MH, Aminishakib P, Abedi F, Naghi Moosavi F, Esnaashari E, Azizi A, Esmailian S, Ellini MR, Mesgarzadeh V, Sezavar M, About I. Human Pulp Responses to Partial Pulpotomy-Treatment with Theracal as Compared with Biodentine and ProRoot MTA: A Clinical Trial. J Endod.2017 Nov, Volume 43, Issue 11.
31. Laurent P, Camps J, About I. Biodentine^™ induces TGF-β1 release from human pulp cells and early dental pulp mineralization. Int Endod J. 2012 May;45(5):439-48. doi: 10.1111/j.1365-2591.2011.01995.x. Epub 2011 Dec 22.
32. Collado-González M, García-Bernal D, Oñate-Sánchez RE, Ortolani-Seltenerich PS, Álvarez-Muro T, Lozano A, Forner L, Llena C, Moraleda JM, Rodríguez-Lozano FJ. Cytotoxicity and bioactivity of various pulpotomy materials on stem cells from human exfoliated primary teeth. Int Endod J. 2017 Feb 7. doi: 10.1111/iej.12751. [Epub ahead of print]
33. De Rossi A, Silva LA, Gatón-Hernández P, Sousa-Neto MD, Nelson-Filho P, Silva RA, de Queiroz AM. Comparison of pulpal responses to pulpotomy and pulp capping with Biodentine^™ and mineral trioxide aggregate in dogs. J Endod. 2014 Sep;40(9):1362-9.
34. Juneja P, Kulkarni S. Clinical and radiographic comparison of Biodentine^™, mineral trioxide aggregate and formocresol as pulpotomy agents in primary molars. Eur Arch Paediatr Dent. 2017 Aug 5. doi: 10.1007/s40368-017-0299-3. [Epub ahead of print]
35. El Meligy OA, Allazzam S, Alamoudi NM. Comparison between Biodentine^™ and formocresol for pulpotomy of primary teeth: A randomized clinical trial. Quintessence Int. 2016;47(7):571-80.
36. Grewal N, Salhan R, Kaur N, Patel HB. Comparative evaluation of calcium silicate- based dentin substitute (Biodentine^™) and calcium hydroxide (pulpdent) in the formation of reactive dentin bridge in regenerative pulpotomy of vital primary teeth: Triple blind, randomized clinical trial. Contemp Clin Dent. 2016 Oct-Dec;7(4):457-463.
37. Togaru H, Muppa R, Srinivas N, Naveen K, Reddy VK, Rebecca VC. Clinical and Radiographic Evaluation of Success of Two commercially Available Pulpotomy Agents in Primary Teeth: An in vivo Study. J Contemp Dent Pract. 2016 Jul 1;17(7):557-63.
38. Rajasekharan S, Martens LC, Vandenbulcke J, Jacquet W, Bottenberg P, Cauwels RG. Efficacy of three different pulpotomy agents in primary molars: a randomized control trial. Int Endod J. 2017 Mar;50(3):215-228.
39. Kusum B, Rakesh K, Richa K. Clinical and radiographical evaluation of mineral trioxide aggregate, Biodentine^™ and propolis as pulpotomy medicaments in primary teeth. Restor Dent Endod. 2015 Nov;40(4):276-85.
40. Cuadros-Fernández C, Lorente Rodríguez AI, Sáez-Martínez S, García-Binimelis J, About I, Mercadé M. Short-term treatment outcome of pulpotomies in primary molars using mineral trioxide aggregate and Biodentine^™: a randomized clinical trial. Clin Oral Investig. 2016 Sep;20(7):1639-45.
41. Niranjani K, Prasad MG, Vasa AA, Divya G, Thakur MS, Saujanya K. Clinical Evaluation of Success of Primary Teeth Pulpotomy Using Mineral Trioxide Aggregate^®, Laser and Biodentine^™– an In Vivo Study. J Clin Diagn Res. 2015 Apr;9(4):ZC35-7.
42. Camilleri J. Staining Potential of Neo MTA Plus, MTA Plus, and Biodentine^™ Used for Pulpotomy Procedures. J Endod. 2015 Jul;41(7):1139-45.
43. Rehman K, Saunders WP, Foye RH, Sharkey SW. Calcium ion diffusion from calcium hydroxide-containing materials in endodontically-treated teeth: an in vitro study.Int Endod J. 1996:29(4):271-9.
44. Chong BS, Pitt Ford TR.The role of intracanal medication in root canal treatment.Int Endod J. 1992:25(2):97-106.
45. Walia T, Chawla HS, Gauba K. Management of wide open apices in non-vital permanent teeth with Ca(OH)2 paste. J Clin Pediatr Dent. 2000:25(1):51-6.
46. Caronna V, Himel V, Yu Q, Zhang JF, Sabey K. Comparison of the surface hardness among 3 materials used in an experimental apexification model under moist and dry environments. J Endod. 2014 Jul;40(7):986-9. doi: 10.1016/j.joen.2013.12.005. Epub 2014 Jan 17.
47. Simon S, Rilliard F, Berdal A, Machtou P. The use of mineral trioxide aggregate in one- visit apexification treatment: a prospective study.Int Endod J. 2007:40(3):186-97.
48. Khetarpal A, Chaudhary S, Talwar S, Verma M. Endodontic management of open apex using Biodentine^™ as a novel apical matrix. Indian J Dent Res. 2014:25(4):513-6.
49. Bajwa NK, Jingarwar MM, Pathak A. Single Visit Apexification Procedure of a Traumatically Injured Tooth with a Novel Bioinductive Material (Biodentine^™). Int J Clin Pediatr Dent. 2015:8(1):58-61.
50. Martens L, Rajasekharan S, Cauwels R. Endodontic treatment of trauma-induced necrotic immature teeth using a tricalcium silicate-based bioactive cement. A report of 3 cases with 24-month follow-up. Eur J Paediatr Dent. 2016:17(1):24-8.
51. Vidal K, Martin G, Lozano O, Salas M, Trigueros J, Aguilar G. Apical Closure in Apexification: A Review and Case Report of Apexification Treatment of an Immature Permanent Tooth with Biodentine^™. J Endod. 2016:42(5):730-4.
52. Evren OK, Altunsoy M, Tanriver M, Capar ID, Kalkan A, Gok T. Fracture resistance of simulated immature teeth after apexification with calcium silicate-based materials. Eur J Dent. 2016:10(2):188-92.
53. Niranjan B, Shashikiran ND, Dubey A, Singla S, Gupta N. Biodentine^™-A New Novel Bio- Inductive Material For Treatment of Traumatically Injured Tooth (Single Visit Apexification). J Clin Diagn Res. 2016:10(9):ZJ03-ZJ04.
54. Schembri Wismayer P, Camilleri J, Why biphasic? Assessment of the effect on cell proliferation and expression. J. Endod. 2017 43(5):751-759.
55. Camilleri J, Sorrentino F, Damidot D. Characterization of un-hydrated and hydrated BioAggregate™ and MTA Angelus™. Clin Oral Investig. 2015 Apr;19(3):689-98.
56. Bakhtiar H, Esmaeili S, Fakhr Tabatabayi S, Ellini MR, Nekoofar MH, Dummer PM. Second-generation Platelet Concentrate (Platelet-rich Fibrin) as a Scaffold in Regenerative Endodontics: A Case Series. J Endod. 2017 Mar;43(3):401-408.
57. Topçuoğlu G, Topçuoğlu HS. Regenerative Endodontic Therapy in a Single Visit Using Platelet-rich Plasma and Biodentine^™ in Necrotic and Asymptomatic Immature Molar Teeth: A Report of 3 Cases. J Endod. 2016 Sep;42(9):1344-6.
58. Khoshkhounejad M, Shokouhinejad N, Pirmoazen S. Regenerative Endodontic Treatment: Report of Two Cases with Different Clinical Management and Outcomes. J Dent (Tehran). 2015 Jun;12(6):460-8.
59. Elnaghy AM, Elsaka SE. Fracture resistance of simulated immature teeth filled with Biodentine^™ and white mineral trioxide aggregate – an in vitro study. Dent Traumatol. 2016 Apr;32(2):116-20.
60. Yoldaş SE, Bani M, Atabek D, Bodur H. Comparison of the Potential Discoloration Effect of Bioaggregate, Biodentine^™, and White Mineral Trioxide Aggregate on Bovine Teeth: In Vitro Research. J Endod. 2016 Dec;42(12):1815-1818. doi: 10.1016/j.joen. 2016.08.020. Epub 2016 Oct 21.
61. Subramanyam D, Vasantharajan M. Effect of Oral Tissue Fluids on Compressive Strength of MTA and Biodentine^™: An In vitro Study. J Clin Diagn Res. 2017 Apr; 11(4):ZC94-ZC96.
62. Akcay H, Arslan H, Akcay M, Mese M, Sahin NN. Evaluation of the bond strength of root-end placed mineral trioxide aggregate and Biodentine^™ in the absence/presence of blood contamination. Eur J Dent. 2016 Jul-Sep;10(3):370-5.
63. Tsesis I, Elbahary S, Venezia NB, Rosen E. Bacterial colonization in the apical part of extracted human teeth following root-end resection and filling: a confocal laser scanning microscopy study. Clin Oral Investig. 2017 Mar 28. doi: 10.1007/ s00784-017-2107-1. [Epub ahead of print]
64. Escobar-García DM, Aguirre-López E, Méndez-González V, Pozos-Guillén A. Cytotoxicity and Initial Biocompatibility of Endodontic Biomaterials (MTA and Biodentine^™) Used as Root-End Filling Materials. Biomed Res Int. 2016;2016:7926961.
65. Silva LAB, Pieroni KAMG, Nelson-Filho P, Silva RAB, Hernandéz-Gatón P, Lucisano MP, Paula-Silva FWG, de Queiroz AM. Furcation Perforation: Periradicular Tissue Response to Biodentine^™ as a Repair Material by Histopathologic and Indirect Immunofluorescence Analyses. J Endod. 2017 Jul;43(7):1137-1142.
66. Katge FA, Shivasharan PR, Patil D. Sealing ability of mineral trioxide aggregate Plus™ and Biodentine^™ for repair of furcal perforation in primary molars: An in vitro study. Contemp Clin Dent. 2016 Oct-Dec;7(4):487-492.
67. Sinkar RC, Patil SS, Jogad NP, Gade VJ. Comparison of sealing ability of ProRoot MTA, RetroMTA, and Biodentine^™ as furcation repair materials: An ultraviolet spectrophotometric analysis. J Conserv Dent. 2015 Nov-Dec;18(6):445-8.
68. Aggarwal V, Singla M, Miglani S, Kohli S. Comparative evaluation of push-out bond strength of ProRoot MTA, Biodentine^™, and MTA Plus in furcation perforation repair. J Conserv Dent. 2013 Sep;16(5):462-5.
69. Guneser MB, Akbulut MB, Eldeniz AU. Effect of various endodontic irrigants on the push-out bond strength of Biodentine^™ and conventional root perforation repair materials. J Endod. 2013 Mar;39(3):380-4.