Originally published in Compendium, an AEGIS Publications property. All rights reserved.
Cementation of Zirconia-Based Toothborne Restorations: A Clinical Review by Sami Dogan, DDS, Dr. med. dent.; and Ariel J. Raigrodski, DMD, MS. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 40 (8) Sept. 2019. © 2020 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.
Despre autori:
Sami Dogan, DDS, Dr. med. dent.
Associate Professor, Department of Restorative Dentistry, University of Washington, Seattle, Washington
Ariel J. Raigrodski, DMD, MS
Affiliate Professor, Department of Restorative Dentistry, University of Washington, Seattle, Washington; Diplomate, American Board of Prosthodontics; Private Practice, Lynnwood, Washington
Un avantaj al restaurărilor bazate pe zirconia constă în faptul că procesul de cimentare este de obicei mai simplu și mai eficient în comparație cu livrarea/cimentarea altor sisteme integral ceramice. Acest articol trece în revistă câteva categorii de cimenturi utilizate la cimentarea restaurărilor din zirconia: cimentul fosfat de zinc, cimentul ionomer de sticlă (GIC), GIC modificat cu rășină și cimentul rășinic compozit.
Restaurările metalo-ceramice sunt utilizate cu succes pentru restaurările fixe în ultimii 50 ani și au servit ca reper pentru supraviețuirea și succesul restaurărilor indirecte estetice.1 Restaurările pe bază de zirconia sunt alternative pentru restaurările metalo-ceramice mulțumită rezistenței, biocompatibilității și creșterii cererii pentru restaurări mult mai estetice.2-6
Succesul clinic al unei restaurări dentare este determinat de rezistența la fracturare, adaptarea marginală, rezultatul estetic și supraviețuirea. Deși adaptarea marginală a restaurărilor din zirconia s-a dovedit a fi egală cu cea a metalo-ceramicelor,7,8 închiderea marginală sigură este de asemenea importantă pentru restaurările durabile. Cei mai frecvenți factori care influențează adaptarea marginală sunt configurarea liniei de finisare, dimensiunile spațiului pentru ciment, procesul de fabricare și cimentarea. Cimentarea restaurărilor din zirconia poate fi un proces mai simplu în comparație cu livrarea/cimentarea altor sisteme integral ceramice. Cimentul fosfat de zinc,9-14 cimentul ionomer de sticlă (glass-ionomer cement, GIC),15-18 GIC modificat cu rășină5,19 și cimentul rășinic compozit se utilizează deopotrivă pentru cimentarea restaurărilor din zirconia.13,20-27
CIMENTUL FOSFAT DE ZINC
Pierderea vitalității sau fracturarea dintelui bont și caria secundară reprezintă complicațiile biologice predominante ale coroanelor.1 Pierderea retenției a fost raportată atât în cazul restaurărilor metalo-ceramice, cât și al celor integral ceramice și poate surveni mai frecvent în cazul restaurărilor cimentate cu fosfat de zinc sau GIC în comparație cu restaurările cimentate cu cimenturi rășinice compozite.13 Alegerea cimentului poate avea impact asupra ratelor de supraviețuire pe termen lung ale restaurărilor dacă forma de retenție a preparației dentare este mai puțin decât ideală. Ratele crescute ale pierderii retenției la coroanele unidentare poate fi corelată mai degrabă cu unghiul total de convergență (conicitatea) a preparației dentare și cu înălțimea bontului decât cu tipul cimentului.28-30
Cele mai frecvente probleme asociate cu cimenturile fosfat de zinc constau în deficiențele de la marginea restaurării, scurgerea și caria secundară.20,31 Deși nu s-a observat nicio corelație directă între caria secundară și tipul cimentului pentru coroanele pe bază de zirconia care au fost cimentate fie cu ciment rășinic compozit, GIC, ciment fosfat de zinc, fie cu ciment temporar, rata slăbirii coroanei după 3 ani a fost de 12,5% pentru cimentul fosfat de zinc și de 6,6% în cazul cimentului autoadeziv rășinic compozit modificat.26
Într-un studiu clinic cu divizarea cavității orale după o monitorizare de 8 ani, supraviețuirea estimată, care a fost definită ca lipsa pierderii de retenție sau lipsa pierderii vitalității pulpare, a fost de 96% (95% în cazul cimentului fosfat de zinc și 94% la GIC modificat cu rășină) pentru coroanele metalo-ceramice și din zirconia.
Diferența dintre GIC modificat cu rășină și cimentul fosfat de zinc s-a dovedit nesemnificativă statistic.32 În pofida încurajării capacității retentive a restaurărilor zirconia cimentate cu fosfat de zinc, după o monitorizare de 5 ani a protezelor parțiale fixe cu trei elemente care au fost cimentate fie cu ciment rășinic compozit, fie cu ciment fosfat de zinc, s-a observat dovada vizibilă a pierderii de-a lungul marginilor la grupul cimentat cu fosfat de zinc.4 Punțile din zirconia cu trei elemente au fost considerate satisfăcătoare și doar o singură restaurare a fost recimentată după o perioadă de observație de 5 ani. Suprafețele rugoase și scurgerile au fost raportate la 30% dintre pilierii punților care au fost cimentate cu ciment fosfat de zinc.10
CIMENTURILE IONOMER DE STICLĂ ȘI CELE MODIFICATE CU RĂȘINĂ
GIC (glass-ionomer cement, GIC) sunt utilizate în principal pentru cimentarea restaurărilor metalice și metalo-ceramice cu retenție și formă de rezistență adecvată. Deși abilitatea lor de adeziune chimică la suprafața dintelui face GIC atractive pentru aplicațiile clinice, GIC clasice nu pot fi luate în considerare ca materiale foarte potrivite pentru restaurările ceramice cu rezistență crescută, cum ar fi zirconia, din cauza rezistenței lor scăzute și solubilității într-un mediu umed33 în comparație cu GIC modificate cu rășină.34
Punțile bazate pe zirconia fabricate cu margini de zirconia și cimentate convențional cu GIC modificate cu rășină prezentau succes la 5 ani de funcționare clinică în ceea ce privește adaptarea marginală, raportându-se totodată și lipsa cariei dentare sau a pierderii retenției.5 Deși scorurile de microscurgeri nu au arătat diferență statistică între cimentul rășinic adeziv și GIC la coroanele din zirconia35, metodele adezive pot asigura mai bună retenție, adaptare marginală îmbunătățită și prevenirea microscurgerilor.36,37
Punțile posterioare bazate pe zirconia cu trei unități fațetate cu ceramică sticloasă presabilă au manifestat pierdere de retenție pe un bont distal al unei punți mandibulare care înlocuia primul molar după 3 ani de serviciu clinic. Acestea au fost cimentate după abraziune cu particule propulsate cu aer (oxid de alumină 50μm, presiune de 500HPa).16 În general, studiile pe termen scurt cu mai puțin de 5 ani de monitorizare au demonstrat rate de supraviețuire bune pentru punțile pe bază de zirconia și metalo-ceramice deopotrivă cimentate cu GIC.
Punțile produse cu zirconia cu proiectare asistată de calculator și fabricare asistată de calculator (CAD/CAM) au prezentat rate de supraviețuire ale cadrelor de 100% la 3 ani după cimentare cu GIC. După 3 ani, integritatea marginală a dinților pilieri a fost clasată excelentă la 91% dintre restaurări, cu un număr mic de colorații la nivelul marginii, fără semne de carie.38
CIMENTURILE RĂȘINICE COMPOZITE
Cimentarea adezivă s-a dovedit clinic a fi procedura potrivită pentru fixarea permanentă a restaurărilor indirecte. Cu toate acestea, procedura de cimentare adezivă este de obicei mai sensibilă la tehnică decât procedurile convenționale și necesită un protocol clinic strict. Cimentarea zirconiei cu diferite cimenturi rășinice compozite este promovată în diferite studii dacă formele de retenție și de rezistență sunt mai puțin decât ideale.
Deși o restaurare pe bază de zirconia cimentată cu un ciment autoadeziv cu priză dublă nu a manifestat nicio detașare după monitorizare timp de 339 , respectiv 5 ani,27 evaluarea clinică a coroanelor unidentare după o perioadă de funcționare de 7 ani cimentate fie cu policarboxilat de zinc, rășină compozită, fie cu GIC modificată cu rășină a demonstrat că dezlipirea poate fi corelată cu conicitatea preparației sau cu utilizarea bonturilor scurte în loc de tipul cimentului.28,40
Cimenturile rășinice compozite autoadezive sunt o opțiune atractivă pentru restaurările pe bază de zirconia fără a necesita vreun pretratament înainte de cimentare, cum ar fi gravarea, primerul, abraziunea cu particule sau utilizarea unui agent adeziv. Cu toate acestea, la punțile de zirconia fațetate cu trei elemente cimentate cu un ciment rășinic compozit, după 3 ani s-a constatat colorația fără semne de carie secundară și fără rugozități de-a lungul marginilor.41 Sensibilitatea la rece sau sensibilitatea post-cimentare după etapa cimentării pot constitui o problemă în cazul acestor cimenturi datorită proprietăților lor autoadezive acide. Totuși, există rapoarte care nu demonstrează nicio diferență între cimenturile rășinice compozite autoadezive și total adezive.42,43
Coroanele și punțile fabricate cu patru sisteme de zirconia și cimentate cu utilizarea cimentului rășinic compozit cu priză dublă au demonstrat rate de supraviețuire crescute predictibile la dinții fără survenirea detașării sau a cariei secundare după 4 ani de serviciu clinic.44 Coroanele de zirconia atașate cu polimerizare dublă, cimentul rășinic compozit autoadeziv a prezentat rate de succes de 80% și rate de supraviețuire de 89% după 2 până la 6 ani de funcționare. Pierderea cimentării s-a constatat doar la 4%.45 Coroanele maxilare anterioare pe bază de zirconia cu bonturi individualizate, cimentate cu ciment rășinic compozit autoadeziv cu polimerizare dublă s-au comportat bine, fără pierderea cimentării și fără carie secundară după 5 ani de funcționare, cu rate de supraviețuire de 100%.27
Pentru a spori adeziunea dintre cimentul rășinic compozit și zirconia, se recomandă abraziunea cu particule propulsate cu aer a suprafeței interne. Învelișul de silica tribochimic cu un dispozitiv cu abraziune cu aer poate fi tratamentul eficient pentru suprafețele interne ale zirconiei în scopul creșterii adeziunii.46 Pretratamentele de suprafață precum gravarea cu acid fluorhidric sau silanizarea pot să nu îmbunătățească forța adeziunii zirconiei din cauza lisei de inerție cvazi-chimice a materialului cu potențial adeziv de cimentare limitat.47-50 Actualmente, pentru adeziunea la ceramicile zirconia sunt descrise tehnici clinic acceptate cu tratamente de suprafață combinate cu utilizarea abraziunii cu particule propulsate de aer și adezivi specifici cu un monomer fosfat hidrofob.51-57
Se recomandă abraziunea cu particule propulsate de aer la presiune moderată în combinație cu primer ce conține monomer (10-metacriloil-oxidecil-dihidrogen-fosfat[MDP]) sau rășină de cimentare pentru a asigura adeziunea durabilă de durată la zirconia cu scopul de a obține o rată de decimentare redusă.57 Aplicarea unui înveliș de silica tribochimic în combinație cu un amestec de agent de cuplare adeziv/silan cu conținut MDP poate spori forța adezivă de rupere dintre ceramica oxid de zirconiu și cimentul rășinic modificat cu fosfat.
Procesul de învelire cu silica tribochimică s-a testat de asemenea cu silanizarea zirconiei, care a dus la o forță adezivă sporită. Agentul adeziv silan/fosfatic pentru cimentarea materialului restaurator zirconia nu necesită în mod obligatoriu un alt tratament mecano-chimic înainte de aplicarea agentului adeziv silanic/fosfatic; totuși, s-a obținut o forță adezivă stabilă cu învelișul silica tribochimic al zirconiei și cu monomerul fosfatic și silan. Acest mecanism adeziv este similar cu cel al adeziunii porțelanului feldspatic cu agent silanic/adeziv MDP.58 Într-un studiu cu monitorizare timp de 5 ani în care pretratamentul restaurărilor a inclus abraziunea cu particule propulsate cu aer cu oxid de aluminiu (110 µm, 200 kPa) și cimentarea cu ciment rășinic compozit autoadeziv cu polimerizare dublă, niciuna dintre punțile zirconia nu a necesitat recimentare și nu s-a constatat nicio carie secundară.59
Un studiu clinic similar cu punți pe bază de zirconia și trei elemente în regiunile premolare și molare cimentate fără niciun tratament de suprafață a demonstrat lipsa totală a pierderii retenției după un serviciu clinic de 5 ani.60 În plus, coroanele pe bază de zirconia sondate în studiu pentru protezele dentare parțiale mobilizabile atașate cu ciment rășinic compozit autoadeziv cu priză dublă au demonstrat pierderea retenției în cadrul unui studiu clinic retrospectiv de 4 ani.59 În cele din urmă, punțile pe bază de zirconia cimentate cu un sistem de cimentare autoadeziv bazat pe rășină a demonstrat o rată de supraviețuire similară cu cea a punților metalo-ceramice după 4 ani de serviciu clinic, fără pierdere de retenție sau decimentare.39,61,62
Pentru a igieniza dintele bont înainte de cimentarea adezivă, curățarea mecanică realizată cu pastă și suspensie este recomandată în locul utilizării peroxidului de hidrogen, acidului etilendiaminotetraacetic (EDTA) sau a soluției carbonat de sodiu. Abraziunea cu particule propulsate de aer a dintelui bont este de asemenea o procedură acceptată. Unii clinicieni au luat în considerare utilizarea acidului fosforic pentru curățarea suprafeței interne imediat după probă și înainte de cimentarea definitivă. Mulțumită afinității puternice a zirconiei spre grupările fosfatice, acidul fosforic interacționează cu suprafețele de zirconia pentru a forma fosfat de zirconiu. Cu toate acestea, fosfatul de zirconiu va fi inert față de grupul fosfat al cimentului adeziv.63 Aceasta poate cauza forță adezivă mai slabă între suprafața internă pe bază de zirconia și cimentul rășinic compozit.64
REZUMAT
Restaurările bazate pe zirconia sunt considerate o opțiune acceptabilă pentru restaurarea dentiției anterioare și posterioare. Indicațiile pentru cimentarea convențională ar trebui revizuită în mod critic, întrucât la restaurările cimentate cu ciment fosfat de zinc sau GIC au survenit pierdere de retenție mai mare decât la cele cimentate cu cimenturi rășinice compozite.
Cimenturile rășinice autoadezive autogravante s-au dovedit în numeroase studii clinice a fi sigure clinic cu rezistențe mecanice mai bune comparativ cu cimenturile fosfat de zinc și GIC.
Mai mult, cimenturile rășinice autoadezive sunt de asemenea atrăgătoare clinic pentru clinicieni, întrucât este eliminată necesitatea pretratamentului, cum ar fi gravarea, primerul sau utilizarea unui agent adeziv, oferind un protocol de cimentare mai puțin sensibil la tehnică, simplu, rapid și predictibil.
Sunt necesare studii suplimentare bine concepute cu grupuri mari de pacienți și durate lungi de monitorizare cu scopul de a obține informații clinice pe termen lung cu privire la cimentarea restaurărilor pe bază de zirconia.
Referințe bibliografice:
1. Goodacre CJ, Bernal G, Rungcharassaeng K, Kan JY. Clinical complications in fixed prosthodontics. J Prosthet Dent. 2003;90(1):31-41.
2. Creugers NH, Käyser AF, van’t Hof MA. A meta-analysis of durability data on conventional fixed bridges. Community Dent Oral Epidemiol. 1994;22(6):448-452.
3. Tan K, Pjetursson BE, Lang NP, Chan ES. A systematic review of the survival and complication rates of fixed partial dentures (FPDs) after an observation period of at least 5 years. Clin Oral Implants Res. 2004;15
(6):654-666.
4. Scurria MS, Bader JD, Shugars DA. Meta-analysis of fixed partial denture survival: prostheses and abutments. J Prosthet Dent. 1998;79(4):459-464.
5. Raigrodski AJ, Yu A, Chiche GJ, et al. Clinical efficacy of veneered zirconium dioxide-based posterior partial fixed dental prostheses: five-year results. J Prosthet Dent. 2012;108(4):214-222.
6. Raigrodski AJ, Hillstead MB, Meng GK, Chung KH. Survival and complications of zirconia-based fixed dental prostheses: a systematic review. J Prosthet Dent. 2012;107(3):170-177.
7. Biscaro L, Bonfiglioli R, Soattin M, Vigolo P. An in vivo evaluation of fit of zirconium-oxide based ceramic single crowns, generated with two CAD/CAM systems, in comparison to metal ceramic single crowns. J Prosthodont. 2013;22(1):36-41.
8. Song TJ, Kwon TK, Yang JH, et al. Marginal fit of anterior 3-unit fixed partial zirconia restorations using different CAD/CAM systems. J Adv Prosthodont. 2013;5(3):219-225.
9. Vult von Steyern P, Carlson P, Nilner K. All-ceramic fixed partial dentures designed according to the DC-Zirkon technique. A 2-year clinical study. J Oral Rehabil. 2005;32(3):180-187.
10. Molin MK, Karlsson SL. Five-year clinical prospective evaluation of zirconia-based Denzir 3-unit FPDs. Int J Prosthodont. 2008;21(3):223-227.
11. Larsson C, Vult von Steyern P, Sunzel B, Nilner K. All-ceramic two- to five-unit implant-supported reconstructions. A randomized, prospective clinical trial. Swed Dent J. 2006;30(2):45-53.
12. Bornemann G. Prospective clinical trial with conventionally luted zirconia-based fixed partial dentures-18-month results. J Dent Res. 2003;82(spec iss B):Abstract 117.
13. Tinschert J, Schulze KA, Natt G, et al. Clinical behavior of zirconia-based fixed partial dentures made of DC-Zirkon: 3-year results. Int J Prosthodont. 2008;21(3):217-222.
14. Ortorp A, Kihl ML, Carlsson GE. A 3-year retrospective and clinical follow-up study of zirconia single crowns performed in a private practice. J Dent. 2009;37(9):731-736.
15. Cehreli MC, Kökat AM, Akça K. CAD/CAM zirconia vs. slip-cast glass-infiltrated alumina/zirconia all-ceramic crowns: 2-year results of a randomized controlled clinical trial. J Appl Oral Sci. 2009;17(1):49-55.
16. Beuer F, Edelhoff D, Gernet W, Sorensen JA. Three-year clinical prospective evaluation of zirconia-based posterior fixed dental prostheses (FDPs). Clin Oral Investig. 2009;13(4):445-451.
17. Schmitter M, Mussotter K, Rammelsberg P, et al. Clinical performance of extended zirconia frameworks for fixed dental prostheses: two-year results. J Oral Rehabil. 2009;36(8):610-615.
18. Pospiech P, Rountree P, Nothdurft F. Clinical evaluation of zirconia-based all-ceramic posterior bridges: two-year results. J Dent Res. 2003;82(spec iss B):Abstract 114.
19. Edelhoff D, Florian B, Florian W, Johnen C. HIP zirconia fixed partial dentures-clinical results after 3 years of clinical service. Quintessence Int. 2008;39(6):459-471.
20. Molin MK, Karlsson SL. Five-year clinical prospective evaluation of zirconia-based Denzir 3-unit FPDs. Int J Prosthodont. 2008;21(3):223-227.
21. Sailer I, Fehér A, Filser F, et al. Prospective clinical study of zirconia posterior fixed partial dentures: 3-year follow-up. Quintessence Int. 2006;37(9):685-693.
22. Sailer I, Fehér A, Filser F, et al. Five-year clinical results of zirconia frameworks for posterior fixed partial dentures. Int J Prosthodont. 2007;
20(4):383-388.
23. Glauser R, Sailer I, Wohlwend A, et al. Experimental zirconia abutments for implant-supported single-tooth restorations in esthetically demanding regions: 4-year results of a prospective clinical study. Int J Prosthodont. 2004;17(3):285-290.
24. Crisp RJ, Cowan AJ, Lamb J, et al. A clinical evaluation of all-ceramic bridges placed in UK general dental practices: first-year results. Br Dent J. 2008;205(9):477-482.
25. Ohlmann B, Rammelsberg P, Schmitter M, et al. All-ceramic inlay-retained fixed partial dentures: preliminary results from a clinical study. J Dent. 2008;36(9):692-696.
26. Ortorp A, Kihl ML, Carlsson GE. A 5-year retrospective study of survival of zirconia single crowns fitted in a private clinical setting. J Dent. 2012;40(6):527-530.
27. Dogan S, Raigrodski AJ, Zhang H, Mancl LA. Prospective cohort clinical study assessing the 5-year survival and success of anterior maxillary zirconia-based crowns with customized zirconia copings. J Prosthet Dent. 2017;117(2):226-232.
28. Shahin R, Kern M. Effect of air-abrasion on the retention of zirconia ceramic crowns luted with different cements before and after artificial aging. Dent Mater. 2010;26(9):922-928.
29. Nejatidanesh F, Savabi O, Shahtoosi M. Retention of implant-supported zirconium oxide ceramic restorations using different luting agents. Clin Oral Implants Res. 2013;24(suppl A100):20-24.
30. Nejatidanesh F, Savabi O, Jabbari E. Effect of surface treatment on the retention of implant-supported zirconia restorations over short abutments. J Prosthet Dent. 2014;112(1):38-44.
31. Albert FE, El-Mowafy OM. Marginal adaptation and microleakage of Procera AllCeram crowns with four cements. Int J Prosthodont. 2004;17(5):529-535.
32. Jokstad A. A split-mouth randomized clinical trial of single crowns retained with resin-modified glass-ionomer and zinc phosphate luting cements. Int J Prosthodont. 2004;17(4):411-416.
33. Davidson CL. Advances in glass-ionomer cements. J Appl Oral Sci. 2006;14 suppl:3-9.
34. Knobloch LA, Kerby RE, McMillen K, Clelland N. Solubility and sorption of resin-based luting cements. Oper Dent. 2000;25(5):434-440.
35. Sener I, Turker B, Valandro LF, Ozcan M. Marginal gap, cement thickness, and microleakage of 2 zirconia crown systems luted with glass ionomer and MDP-based cements. Gen Dent. 2014;62(2):67-70.
36. Ernst CP, Cohnen U, Stender E, Willershausen B. In vitro retentive strength of zirconium oxide ceramic crowns using different luting agents. J Prosthet Dent. 2005;93(6):551-558.
37. Palacios RP, Johnson GH, Phillips KM, Raigrodski AJ. Retention of zirconium oxide ceramic crowns with three types of cement. J Prosthet Dent. 2006;96(2):104-114.
38. Schmitt J, Holst S, Wichmann M, et al. Zirconia posterior fixed partial dentures: a prospective clinical 3-year follow-up. Int J Prosthodont. 2009;22(6):597-603.
39. Gherlone E, Mandelli F, Capparè P, et al. A 3 years retrospective study of survival for zirconia-based single crowns fabricated from intraoral digital impressions. J Dent. 2014;42(9):1151-1155.
40. Nejatidanesh F, Moradpoor H, Savabi O. Clinical outcomes of zirconia-based implant- and tooth-supported single crowns. Clin Oral Investig. 2016;20(1):169-178.
41. Pelaez J, Cogolludo PG, Serrano B, et al. A four-year prospective clinical evaluation of zirconia and metal-ceramic posterior fixed dental prostheses. Int J Prosthodont. 2012:25(5):451-458.
42. Powers JM. Self-adhesive resin cements: characteristics, properties, and manipulation. Advanced Esthetics & Interdisciplinary Dentistry. 2008;2(1):34-36.
43. Robles AA, Yaman P, Dennison JB, et al. All-ceramic restorations luted with a self-etching adhesive: two-year report. J Dent Res. 2008;87
(spec iss A):Abstract 671.
44. Sagirkaya E, Arikan S, Sadik B, et al. A randomized, prospective, open-ended clinical trial of zirconia fixed partial dentures on teeth and implants: interim results. Int J Prosthodont. 2012;25(3):221-231.
45. Näpänkangas R, Pihlaja J, Raustia A. Outcome of zirconia single crowns made by predoctoral dental students: a clinical retrospective study after 2 to 6 years of clinical service. J Prosthet Dent. 2015;113
(4):289-294.
46. Atsu SS, Kilicarslan MA, Kucukesmen HC, Aka PS. Effect of zirconium-oxide ceramic surface treatments on the bond strength to adhesive resin. J Prosthet Dent. 2006;95(6):430-436.
47. Thompson JY, Stoner BR, Piascik JR, Smith R. Adhesion/cementation to zirconia and other non-silicate ceramics: where are we now? Dent Mater. 2011;27(1):71-82.
48. Blatz MB. Adhesive cementation of high-strength ceramics. J Esthet Restor Dent. 2007;19(5):238-239.
49. Dérand P, Dérand T. Bond strength of luting cements to zirconium oxide ceramics. Int J Prosthodont. 2000;13(2):131-135.
50. Borges GA, Sophr AM, de Goes MF, et al. Effect of etching and airborne particle abrasion on the microstructure of different dental ceramics. J Prosthet Dent. 2003;89(5):479-488.
51. Chen L, Suh BI, Brown D, Chen X. Bonding of primed zirconia ceramics: evidence of chemical bonding and improved bond strengths. Am J Dent. 2012;25(2):103-108.
52. Koizumi H, Nakayama D, Komine F, et al. Bonding of resin-based luting cements to zirconia with and without the use of ceramic priming agents. J Adhes Dent. 2012;14(4):385-392.
53. Kern M, Wegner SM. Bonding to zirconia ceramic: adhesion methods and their durability. Dent Mater. 1998;14(1):64-71.
54. Blatz MB, Sadan A, Kern M. Resin-ceramic bonding: a review of the literature. J Prosthet Dent. 2003;89(3):268-274.
55. Wegner SM, Kern M. Long-term resin bond strength to zirconia ceramic. J Adhes Dent. 2000;2(2):139-147.
56. Lehmann F, Kern M. Durability of resin bonding to zirconia ceramic using different primers. J Adhes Dent. 2009;11(6):479-483.
57. Kern M. Bonding to oxide ceramics-laboratory testing versus clinical outcome. Dent Mater. 2015;31(1):8-14.
58. Tanaka R, Fujishima A, Shibata Y, et al. Cooperation of phosphate monomer and silica modification on zirconia. J Dent Res. 2008;87(7):
666-670.
59. Pihlaja J, Näpänkangas R, Raustia A. Outcome of zirconia partial fixed dental prostheses made by predoctoral dental students: a clinical retrospective study after 3 to 7 years of clinical service. J Prosthet Dent. 2016;116(1):40-46.
60. Sorrentino R, De Simone G, Tetè S, et al. Five-year prospective clinical study of posterior three-unit zirconia-based fixed dental prostheses. Clin Oral Investig. 2012;16(3):977-985.
61. Crisp RJ, Cowan AJ, Lamb J, et al. A clinical evaluation of all-ceramic bridges placed in patients attending UK general dental practices: three-year results. Dent Mater. 2012;28(3):229-236.
62. Burke FJ, Crisp RJ, Cowan AJ, et al. Five-year clinical evaluation of zirconia-based bridges in patients in UK general dental practices. J Dent. 2013;41(11):992-999.
63. Kweon HK, Hakansson K. Selective zirconium dioxide-based enrichment of phosphorylated peptides for mass spectrometric analysis. Anal Chem. 2006;78(6):1743-1749.
64. Yang B, Lange-Jansen HC, Scharnberg M, et al. Influence of saliva contamination on zirconia ceramic bonding. Dent Mater. 2008;24(4):
508-513.
