Prima pagină » Neprevăzut: gestionarea sănătății orale într-o sarcină complicată

Neprevăzut: gestionarea sănătății orale într-o sarcină complicată

by admin
A close-up of a baby's hand Description automatically generated with low confidence

Originally published in Compendium, an AEGIS Publications property. All rights reserved.

Unexpected: Managing Oral Health in a Complicated Pregnancy by Maria L. Geisinger, DDS, MS; David C. Alexander, BDS, MSc, DDPH; and Irina F. Dragan, DDS, DMD, MS. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 41(5) May 2020. © 2021 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.


Despre autori:
Maria L. Geisinger, DDS, MS
Professor, Director, Advanced Education Program in Periodontology, University of Alabama at Birmingham School of Dentistry, Birmingham, Alabama

David C. Alexander, BDS, MSc, DDPH
Adjunct Professor, Epidemiology and Health Promotion, New York University College of Dentistry, New York, New York; Principal, Appolonia Global Health Sciences LLC, Green Brook, New Jersey

Irina F. Dragan, DDS, DMD, MS
Assistant Professor, Director, Faculty Education and Instructional Development, Department of Periodontology, Tufts University School of Dental Medicine, Boston, Massachussetts


Articol publicat în Actualități Stomatologice nr. 90/iunie 2021

Traducere și redactare: Lector. Univ. Blanka Petcu


Efectele adverse și complicațiile de sarcină pot fi frecvente întâlnite în cabinetul stomatologic. De aceea, se impune înțelegerea implicațiilor acestora asupra sănătății orale și standardele pentru gestionarea pacientelor cu sarcină complicată. Recunoașterea și diferențierea între sechelele normale de sarcină și complicațiile mai grave sunt esențiale. 1-5


Obiective de studiat:

  • sumarul complicațiilor frecvente de sarcină și rezultatele adverse ale sarcinii
  • strategii de tratament dentar și oral la sarcini complicate
  • medicamente utilizate obișnuit în stomatologie și indicațiile lor în cursul sarcinii

În timpul sarcinii, unele femei se confruntă cu probleme de sănătate, care pot implica bunăstarea mamei, a fătului sau a ambilor. Aceste complicații determină ca sarcina să manifeste un risc ridicat, în care mama și/sau fătul pot dezvolta rezultate adverse în timpul sarcinii sau al travaliului, în comparație cu o sarcină obișnuită, sănătoasă, lipsită de evenimente. Îngrijirea prenatală timpurie și constantă poate ajuta la diminuarea riscului de complicații și la îmbunătățirea rezultatelor sarcinii atât pentru mamă, cât și pentru făt. Practicienii dentari au datoria de a întreba dacă o pacientă însărcinată beneficiază de îngrijire prenatală iar, dacă nu, medicul dentist ar trebui să sublinieze importanța îngrijirii prenatale și, la nevoie, să asiste la îndrumarea pacientei sau la organizarea îngrijirii. 1-5


REZULTATELE ADVERSE ALE SARCINII

Anual 1,1 milioane de copii mor din cauza prematurității, iar mulți dintre cei care supraviețuiesc rămân invalizi. La nivel mondial, 15 milioane copii se nasc prematur, aceasta fiind a doua cea mai frecventă cauză de deces la copiii sub 5 ani, după pneumonie.6 Nașterea prematură este un factor de risc principal pentru decesele cauzate de infecțiile neonatale și contribuie la afectarea dezvoltării și la morbiditatea substanțială pe termen lung în privința deficiențelor cognitive, vizuale și de învățare.7 Toate acestea fac parte dintr-un spectru mai larg, cunoscut sub numele de rezultatele adverse ale sarcinii ce includ: nașterea prematură, pre-eclampsia, avortul spontan / nașterea unui copil mort, greutatea mică la naștere (low birth weight , LBW), infanții prematuri cu LBW și restricția de creștere8 (Tabelul 1).

În general rezultatele adverse ale sarcinii se asociază cu valori ridicate ale mediatorilor inflamatori locali și sistemici și/sau infecții intrauterine; provin în principal din infecții ascendente de la nivelul vaginului sau al colului uterin, sau din diseminarea hematogenă din surse non-genitale cunoscute sau necunoscute.10

Boala parodontală maternă reprezintă o potențială sursă de microorganisme despre care se știe că intră în circulație în mod obișnuit, având potențialul direct și/sau indirect de a influența sănătatea unității materno-fetale.11

Nașterea prematură este o problemă serioasă de sănătate publică la nivel mondial, având în vedere morbiditatea, mortalitatea, și costurile sociale sau economice asociate. Pragul pentru nașterea prematură este oricând înainte de vârsta gestațională de 37 săptămâni, însă bebelușii foarte prematuri se nasc deja la 32 săptămâni. Posibilele cauze sunt: ​​travaliul prematur spontan, ruptura prematură a membranelor, inducerea timpurie a travaliului sau operația cezariană impusă de suferința fetală sau de afecțiunile medicale materne.

Preeclampsia este definită ca hipertensiunea maternă și proteinuria instalată după a 20-a săptămână gestațională, fiind considerată o cauză majoră a morbidității și mortalității materne și perinatale.

Copiii LBW care se nasc cu greutatea mai mică de 2,500 grame sau chiar foarte mică (sub 1,500 grame) sunt, de asemenea, luați în considerare pentru o monitorizare atentă și un tratament avansat.6

Având în vedere efectele pe scară largă ale nașterilor premature și ale complicațiilor sarcinii asupra părinților și descendenților acestora, practicienii din domeniul stomatologiei ar trebui să colaboreze cu familiile pentru a le optimiza sănătatea orală în timpul unei perioade posibil dificilă.


MODIFICĂRI FIZIOLOGICE NORMALE

După concepție, atât placenta derivată din făt ce pătrunde în țesutul uterin matern, cât și fătul în creștere pe care îl înconjoară obțin toți nutrienții din surse materne. Placenta, care este foarte vascularizată, permite schimbul de nutrienți între mamă și făt prin intermediul cordonului ombilical care îl leagă de placentă. Acest mediu bogat în nutrienți permite fătului să se dezvolte în lichidul și sacul amniotic. Sacul amniotic este format dintr-un perete bistratificat, amnionul și corionul, care, la fel ca placenta, se atașează la uter prin stratul decidual și miometru.

Pe măsură ce fătul crește în dimensiune, nevoia tot mai mare de nutrienți și spațiul tot mai mic devin parametri critici pentru supraviețuirea generală a mamei și a fătului. Astfel, pe măsură ce o sarcină progresează, în lichidul amniotic nivelurile de prostaglandină E2 și citokine inflamatorii, cum ar fi factorul de necroză tumorală-alfa și interleukina-beta, cresc constant până la atingerea unui nivel critic de prag. Acest nivel de prag al citokinelor inflamatorii din lichidul amniotic induce apoi ruperea membranelor sacului amniotic și inițiază contracția uterină, dilatarea colului uterin și nașterea.17 Acest proces normal poate fi întrerupt de stimuli externi care cresc mediatorii inflamatori locali sau sistemici și/sau blochează acest fel de mediatori. Atunci, acesta reprezintă un mecanism declanșator pentru interacțiunea dintre boala parodontală și nașterea prematură.11


FACTORII MATERNI

Condiții de sănătate existente ce afectează femeile înainte de a rămâne însărcinate pot influența riscul și rezultatele sarcinii.8,18-21

Hipertensiunea arterială. Deși hipertensiunea arterială controlată este de obicei gestionată cu medicamente și modificarea stilului de viață în timpul sarcinii, cea necontrolată poate duce la afectarea rinichilor și la preeclampsie și poate expune fătul la riscul greutății reduse la naștere (<2,500 grame). Monitorizarea tensiunii arteriale trebuie efectuată la fiecare vizită de îngrijire medicală pentru pacientele gravide, astfel încât să se poată detecta eventualele modificări.20,21 În plus, femeilor cu hipertensiune li se poate prescrie aspirină în doze mici pentru a întârzia sau a preveni instalarea preeclampsiei. Pacientele nu trebuie să întrerupă aspirina dacă primesc îngrijire dentară.

Obezitate. Persoanele cu obezitate înainte de sarcină au un risc crescut de a dezvolta în timpul sarcinii diabet gestațional și apnee în somn, precum și de naștere prematură. De asemenea, obezitatea pre-sarcină se asociază cu risc crescut de defecte cardiace congenitale și se recomandă ca o creștere în greutate a sarcinii să fie limitată la 7 până la cel mult 12 kg pentru persoanele supraponderale înainte de sarcină și la 5 până la maxim 9 kg pentru cele cu obezitate.20,21

Sindromul ovarului polichistic (SOP). Femeile cu SOP prezintă rate mai mari de pierdere a sarcinii înainte de 20 săptămâni de gestație și un risc crescut de diabet gestațional, preeclampsie și naștere prin cezariană.20,21

Diabet. Femeile diagnosticate cu diabet înainte de sarcină prezintă riscuri asociate cu nivelul glicemiei și controlul glicemic. Glicemia ridicată în primul trimestru, atunci când o femeie ar putea încă să nu știe că este însărcinată, poate avea consecințe semnificative pentru pacienta gravidă și făt.20,21 Copiii născuți de mame cu diabet, în special cele dependente de insulină, pot avea o probabilitate de două până la șase ori mai mare de a dobândi defecte congenitale majore, inclusiv leziuni ale inimii și vaselor sanguine majore, anomalii ale creierului și ale coloanei vertebrale, malformații ale tractului urinar și ale rinichilor, defecte ale tractului digestiv, avort spontan și naștere de făt mort. Riscurile materne includ hipo- și hiperglicemia și cetoacidoza, ce pot pune în pericol viața. Sarcina poate schimba, de asemenea, metabolismul macronutrienților la pacientele diabetice, modificând nevoile de tratament și de monitorizare.20,21

Boală renală. Tulburarea ușoară a funcției renale poate fi compatibilă cu o sarcină sănătoasă. Scăderea funcției renale a fost asociată cu nașterea prematură, greutatea redusă la naștere și pre-eclampsia. Aproape 20% dintre femeile care dezvoltă preeclampsie la începutul sarcinii se dovedesc a avea afecțiuni renale nediagnosticate. La pacientele însărcinate cu boli de rinichi poate fi necesară monitorizarea și modificarea frecventă a dietei și a medicamentelor.20,21

Bolile autoimune. Sarcina poate provoca modificări în sistemul imunitar al mamei pentru a permite dezvoltarea fătului într-un mediu placentar imuno-protejat, dar care poate provoca declanșarea simptomelor bolii autoimune. În plus, anumite medicamente, în special antagoniștii acidului folic și metotrexatul, utilizați pentru tratarea bolilor autoimune pot fi teratogeni și nu se pot utiliza în timpul sarcinii.20,21,23

Vârsta: sub 20 ani și peste 35 ani:

Vârsta fragedă: persoanele însărcinate cu vârsta sub 20 ani sunt mai susceptibile la a dezvolta hipertensiune arterială și anemie, și au o rată mai mare de naștere prematură decât femeile între 20-35 ani. De asemenea, sunt notate rate mai mari de infecții cu transmitere sexuală, ce pot influența dezvoltarea fetală sau nașterea prematură.20,21

Prima sarcină după 35 de ani: deși cele mai multe femei de peste 35 ani au o sarcină sănătoasă, vârsta maternă avansată prezintă un risc mai mare de hipertensiune și diabet gestațional, avort spontan / nașterea unui copil mort, sarcină ectopică, tulburări genetice fetale, travaliu prelungit și complicat, sângerări excesive în timpul nașterii și nașterea prin cezariană.20,21

Factorii legați de stilul de viață: alcool, tutun, droguri:

Consumul de alcool: consumul de alcool în timpul sarcinii poate crește riscul de tulburări ale spectrului alcoolului fetal (fetal alcohol spectrum disorders, FASD), sindromul morții subite la sugari (sudden infant death syndrome, SIDS) și avort spontan / nașterea unui copil mort. FASD variază de la forme ușoare la severe și includ dizabilități intelectuale și de dezvoltare, probleme de comportament și trăsături faciale caracteristice (filtru neted, vermilion subțire și fisuri palpebrale înguste).24,25 Deși este clar stabilit ca teratogen încă din secolul al XIX-lea, alcoolul este utilizat de aproximativ 15-20% dintre femeile însărcinate din întreaga lume.26 În prezent, nu există date care să demonstreze un prag de siguranță al consumului de alcool în timpul sarcinii.

Consumul de tutun: consumul de tutun, inclusiv fumatul și vaparea în timpul sarcinii cresc ratele nașterii premature, SIDS, avort spontan / nașterea de făt mort, scăderea fluxului sanguin placentar și probleme de sănătate în copilărie, inclusiv modificări ale sistemului imunitar al sugarului și probleme respiratorii.27

Consumul de droguri: consumul recreativ de droguri în timpul sarcinii are efecte dăunătoare semnificative asupra fătului, inclusiv dublarea riscului de naștere a unui copil mort. De asemenea, poate avea ca rezultat și nou-născuți dependenți de aceste substanțe. Cea mai frecvent utilizată substanță în timpul sarcinii este marijuana, urmată de opioide și cocaină.29,30 Consumul de canabis, opioide și cocaină a fost asociat cu greutate mică la naștere, naștere prematură și mortalitate fetală.31-33 În plus, nou-născuții expuși la opioide sunt expuși riscului de sindrom de abstinență neonatală, care induce simptome de sevraj după naștere.34


CONDIȚII DE SARCINĂ

În timpul sarcinii, anumite condiții pot crește probabilitatea apariției complicațiilor grave și a rezultatelor adverse ale sarcinii.19-21

Gestațiile multiple. Sarcina cu gemeni sau mai mulți feți crește riscul nașterii premature, a greutății mici la naștere și a cezarianei, iar bebelușii sunt mai predispuși să rămână o vreme în unitatea de terapie intensivă neonatală după naștere. Datorită creșterii mari în greutate (se sugerează că femeile care poartă gemeni dobândesc 16-20 kg, iar cele care poartă tripleți în general câștigă un surplus de 23-27 kg), poziționarea pacientei în fotoliul dentar este dificilă, aceasta putând experimenta disconfort mai devreme în timpul sarcinii decât gravidele cu gestație unică.

Diabetul gestațional. Se dezvoltă în timpul sarcinii și este de obicei depistat ca o parte de rutină a îngrijirii prenatale. Manifestarea diabetului gestațional în timpul sarcinii crește riscul unei femei de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 mai târziu în viață și, de asemenea, crește riscul de hipertensiune gestațională și de travaliu prematur. Gravidele diagnosticate cu diabet gestațional pot necesita medicamente, consiliere dietetică și monitorizarea nivelului glicemiei pe parcursul sarcinii și în perioada postnatală.

Preeclampsia și eclampsia. Preeclampsia este o creștere bruscă a tensiunii arteriale a unei femei însărcinate după vârsta gestațională de 20 săptămâni și poate afecta organele materne, inclusiv rinichii, ficatul și creierul. În formele severe, se pot observa hemoliză, trombocitopenie, disfuncție hepatică, disfuncție renală, edem periferic, edem pulmonar și tulburări vizuale. Dacă nu este tratată, preeclampsia poate genera convulsii, fiind apoi etichetată ca eclampsie. Factorii de risc pentru dezvoltarea pre-eclampsiei includ primiparitatea (prima sarcină); un istoric de preeclampsie într-o sarcină anterioară; anumite condiții de sănătate înainte de sarcină, cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, bolile renale sau lupusul eritematos sistemic; vârsta ≥35 ani; gestațiile multiple; și obezitatea.35


CONDIȚIILE FETALE

Multe afecțiuni fetale genetice și / sau congenitale pot fi identificate intrauterin și pot indica faptul că o sarcină este desemnată ca fiind cu risc ridicat. Acestea pot include anomalii genetice, malformații fetale, incompatibilitatea grupului sanguin Rhesus, restricția de creștere, poziționarea și / sau insuficiența / separarea placentară.19-21


GESTIONAREA ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC

Practicienii din domeniul stomatologiei trebuie să fie conștienți de complicațiile și simptomele frecvente ale sarcinii ce pot afecta starea generală de sănătate sau furnizarea de îngrijiri dentare femeilor însărcinate. Complicațiile frecvente ale sarcinii includ: dispneea (observată la 60-70% dintre pacientele însărcinate, de obicei mai târziu în timpul sarcinii), greață și vărsături (experimentate de 66%, de obicei în primul trimestru și la începutul celui de-al doilea trimestru) și refluxul gastroesofagian / arsurile gastrice (raportate de 30-70% dintre gravide și legate de golirea gastrică întârziată indusă de progesteron și laxitatea sfincterului piloric).36

În plus față de aceste complicații relativ ușoare ale sarcinii, un număr semnificativ de femei gravide se confruntă cu probleme mai severe, inclusiv: diabetul gestațional (până la 45% dintre gravide ce pot necesita o monitorizare pre-procedurală a glicemiei37); hipertensiune de decubit sau „sindromul venelor cave” (observat la aproximativ 8%) ce poate provoca scăderi bruște ale tensiunii arteriale și sincopă atunci când o gravidă se află în poziție orizontală37; și pre-eclampsie (3-10% din sarcini) ce poate fi fatală atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Un cabinet stomatologic ar trebui să poată oferi consiliere pacientei cu privire la atenuarea potențialelor efecte secundare orale ale acestor simptome. De asemenea, se impune flexibilitate pentru a ajusta ora și durata întâlnirilor stomatologice ale pacientelor însărcinate, precum și sensibilitate față de cele care doresc să-și modifice poziția în fotoliul dentar.

Efectuarea unei recenzii amănunțite a istoricului medical pentru a identifica factorii de risc și o evaluare a tensiunii arteriale la fiecare ședință stomatologică va permite clinicianului dentar un screening suplimentar pentru complicațiile sarcinii mai severe menționate anterior. Pacientele cu factori de risc semnificativi, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială cronică, bolile renale, gestația multiplă, obezitatea și vârsta maternă avansată, care prezintă, totodată, o tensiune arterială crescută de peste 140/90 mmHg în mod repetat ar trebui să fie îndrumate pentru o evaluare prenatală ulterioară cât mai repede posibil. S-a demonstrat că monitorizarea acestor persoane și utilizarea zilnică a dozei de 81 mg aspirină reduc riscul apariției pre-eclampsiei care periclitează viața în timpul sarcinii.39

Modificările nivelurilor hormonale ce apar în timpul sarcinii au efecte pe scară largă, inclusiv în cavitatea orală. Se poate aștepta ca pacientele cu complicații de sarcină să prezinte modificări și simptome orale similare, inclusiv gingivită de sarcină, epulis de sarcină, hiperplazie gingivală, granulom piogen, eroziune acidă cu uzura dinților, modificări salivare și un risc carios crescut.2 La pacientele la care intervenția dentară activă semnificativă se poate dovedi problematică, îngrijirea dentară preventivă, alături de identificarea și reducerea factorilor de risc (exces de zaharuri sau inflamația), pot reduce nevoia de tratamente dentare mai semnificative perinatal.36 Coordonarea cu echipa perinatală pentru identificarea scenariului ideal de tratament dentar și prescrierea adecvată a medicamentelor va permite comunicarea bidirecțională cu privire la sănătatea orală și generală a pacientei gravide. 4

Un rezumat al medicamentelor care pot fi utilizate în timpul sarcinii este prezentat în Tabelul 2.40-42. În general, acetaminofenul trebuie considerat analgezicul de primă linie pentru utilizarea în timpul sarcinii și trebuie evitate medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). În plus deși multe antibiotice (de exemplu, amoxicilina, metronidazolul, eritromicina, penicilina V, cefalosporinele și clindamicina) sunt considerate în general sigure în timpul sarcinii, clinicienii ar trebui să întreprindă modele de prescriere judicioase și să cântărească riscurile și beneficiile în fiecare scenariu clinic.40- 42

Sarcina este o perioadă unică cu diferite modificări fiziologice ce susțin formarea și maturarea fătului. Recomandarea actuală a Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor prevede ca toate pacientele însărcinate să primească îngrijiri dentare de urgență și de rutină pe tot parcursul sarcinii.22 Un eșec în tratarea problemelor orale în curs de dezvoltare ar putea avea efecte atât asupra sănătății materne, cât și asupra celei fetale.

Mai mult, medicii dentiști sunt în măsură să co-gestioneze pacientele împreună cu furnizorii de asistență medicală perinatală și servesc drept o oportunitate suplimentară de screening pentru unele dintre cele mai grave complicații ale sarcinii. Astfel, este esențial ca profesioniștii din domeniul stomatologiei să dețină cunoștințe de bază privind modificările fiziologice de la baza sarcinii, inclusiv simptomele și posibilele complicații adverse și modul în care acestea pot afecta sănătatea orală și furnizarea de îngrijire stomatologică. Această înțelegere va ajuta la dezvoltarea unui plan de tratament cuprinzător, interdisciplinar și la furnizarea asistenței medicale, nutriționale și orale necesare și va oferi instrumente pentru consilierea relevantă și adecvată.




*Definițiile factorului de risc pentru sarcină stabilite de FDA: Categoria B: Studiile privind reproducția animalelor au eșuat în demonstrarea vreunui risc pentru făt și nu există niciun studiu adecvat și bine controlat în rândul femeilor însărcinate. Categoria C: studiile privind reproducția animalelor au demonstrat un efect advers asupra fătului și nu există studii umane adecvate și bine controlate, însă posibilele beneficii pot justifica utilizarea medicamentului la femeile însărcinate în pofida potențialelor riscuri. Categoria D: Există dovada pozitivă a riscului fetal uman bazată pe informațiile privind reacția adversă obținute din investigații și experiența de marketing ori studiile umane, însă posibilele beneficii pot justifica utilizarea medicamentului în rândul femeilor însărcinate în pofida posibilelor riscuri. Observație: Deși categoriile marcate cu litere sunt în vigoare din 1979, FDA le-a înlocuit recent cu recenzii narative, care țin cont de balanța riscuri/beneficii la femeile însărcinate și/sau care alăptează și care care pot prezenta stări preexistente serioase concomitente ce pot necesita medicație. Categoriile marcate cu litere sunt utilizate aici pentru prezentarea riscurilor transmise de medicamentele individuale, dar medicii curanți ar trebui să aplice judecata clinică. ** Indică precauție dacă se utilizează pe o perioadă prelungită în doze crescute.


Verifică-ți cunoștințele acumulate după parcurgerea articolului prin rezolvarea CHESTIONARULUI următor:

1. Ce se asociază în general cu un nivel ridicat de mediatori inflamatori locali și sistemici și/sau cu infecții intrauterine?

  • a) rezultatele adverse ale sarcinii
  • b) modificările fiziologice normale din perioada sarcinii
  • c) sarcinile primipare
  • d) sarcinile multiple

2. Care dintre următoarele reprezintă o posibilă sursă de microorganisme ce pot pătrunde în fluxul sanguin și pot influența sănătatea unității materno-fetale?

  • a) halitoza orală
  • b) hipersensibilitatea dentinară
  • c) malocluzia
  • d) boala parodontală

3. Pre-eclampsia este definită ca hipertensiunea maternă și proteinurie ce survine:

  • a) în primele săptămâni de sarcină
  • b) înainte de săptămâna gestațională 12
  • c) după săptămâna gestațională 20
  • d) la vârsta gestațională 36

4. Persoanele cu obezitate înainte de sarcină prezintă un risc crescut ca în timpul sarcinii să dezvolte:

  • a) apnee de somn
  • b) diabet zaharat de tip 1
  • c) utilizarea recreațională a drogurilor
  • d) toate cele de mai sus

5. Ce procentaj al femeilor care dezvoltă pre-eclampsie timpuriu în sarcină prezintă o afecțiune renală nediagnosticată?

  • a) între 5% și 10%
  • b) aproape 20%
  • c) aproximativ 40%
  • d) 60%

6. Consumul de alcool în timpul sarcinii poate crește riscul de:

  • a) infecții cu transmitere sexuală
  • b) sindromul de moarte subită a infantului
  • c) diabet zaharat
  • d) simptomele bolii autoimune

7. Diabetul gestațional afectează până la 45% dintre femeile însărcinate care pot necesita:

  • a) monitorizarea tensiunii arteriale pe toată durata procedurii
  • b) monitorizarea pre-procedurală a glicemiei
  • c) monitorizarea post- preprocedural
  • d) toate cele de mai sus

8. Se poate anticipa ca pacientele cu complicații de sarcină să experimenteze modificări și simptome orale, precum:

  • a) gingivita de sarcină
  • b) hiperplazia gingivală
  • c) eroziunea acidă cu uzură dentară
  • d) toate cele de mai sus

9. Ce medicație trebuie considerată, în general, ca analgezică de primă linie pentru utilizarea în sarcină?

  • a) acetaminofen
  • b) amoxicilina
  • c) ibuprofen
  • d) naproxen

10. Ce medicație trebuie evitată în al III-lea trimestru al sarcinii ?

  • a) ibuprofen
  • b) aspirina
  • c) naproxen
  • d) toate cele de mai sus

(răspunsuri corecte: 1a, 2d, 3c, 4a, 5b, 6b, 7b, 8d, 9a, 10d).


Referințe bibliografice:

1. Oral Health Care During Pregnancy Expert Workgroup. 2012. Oral Health Care During Pregnancy: A National Consensus Statement.Washington, DC: National Maternal and Child Oral Health Resource Center.
2. Dragan IF, Veglia V, Geisinger ML, Alexander DC. Dental care as a safe and essential part of a healthy pregnancy. Compend Contin Educ Dent. 2018;39(2):86-91.
3. Geisinger ML, Dragan IF, Alexander DC. Healthy pregnancy: a patient-centered approach to counseling and behavioral change. Compend Contin Educ Dent.2018;39(5):286-290.
4. Alexander DC, Geisinger ML, Shenoy S, Dragan IF. Collaborating with the perinatal team for optimal oral health before, during, and after a healthy pregnancy. Compend Contin Educ Dent. 2018;39(10):678-684.
5. Geisinger ML, Alexander DC, Dragan IF, Mitchell SC. Dental team’s role in maternal and child oral health during and after pregnancy. Compend Contin Educ Dent.2019;40(2):90-96.
6. World Health Organization. Preterm birth. WHO website. 2018. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/preterm-birth. Accessed March 16, 2020.
7. Liu L, Oza S, Hogan D, et al. Global, regional, and national causes of under-5 mortality in 2000-15: an updated systematic analysis with implications for the Sustainable Development Goals. Lancet. 2016;388
(10063):3027-3035.

8. US Dept of Health and Human Services. What are the risk factors for preterm labor and birth? National Institutes of Health website. https://www.nichd.nih.gov/health/topics/preterm/conditioninfo/who_risk. Accessed March 13, 2020.
9. Thomson Reuters. The Cost of Prematurity and Complicated Deliveries to U.S. Employers. Report prepared for the March of Dimes. October 29, 2008.
http://www.marchofdimes.com/peristats/pdfdocs/cts/ThomsonAnalysis2008_SummaryDocument_final121208.pdf. Accessed March 13, 2020.
10. Goldenberg RL, Culhane JF, Iams JD, Romero R. Epidemiology and causes of preterm birth. Lancet.2008; 371(9606):75-84.
11. Madianos PN, Bobetsis YA, Offenbacher S. Adverse pregnancy outcomes (APOs) and periodontal disease: pathogenic mechanisms. J Clin Periodontol. 2013;40(suppl 14):S170-S180.
12. 2019 March of Dimes Report Card. March of Dimes website. https:/www.marchofdimes.org/mission/reportcard.aspx. Accessed March 16,2020.
13. Carter JD, Mulder RT, Bartram AF, Darlow BA. Infants in a neonatal intensive care unit: parental response. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed.2005;90(2):F109-F113.
14. Fighting premature birth: the prematurity campaign. The emotional toll. March of Dimes website. https://www.marchofdimes.org/mission/the-emotional-toll.aspx. Accessed March 13, 2020.
15. Misund AR, Nerdrum P, Diseth TH. Mental health in women experiencing preterm birth. BMC Pregnancy Childbirth. 2014;14:263-270.
16. Lakshamanan A, Agni M, Lieu T, et al. The impact of preterm birth <37 weeks on parents and families: a cross-sectional study in the 2 years after discharge from the neonatal intensive care unit. Health Qual Life Outcomes. 2017;15(1):38-50.
17. Haram K, Mortensen JH, Wollen AL. Preterm delivery: an overview. Acta Obstet Gynecol Scand. 2003;82(8):687-704.
18. Martin JA, Hamilton BE, Osterman MJK, et al. Births: Final Data for 2016. National Vital Statistics Reports. 2018;67(1):1-55. Centers for Disease Control and Prevention website. https://www.cdc.gov/nchs/data/nvsr/nvsr67/nvsr67_01.pdf. Accessed March 13, 2020.
19. US Dept of Health and Human Services. What are some common complications of pregnancy? National Institutes of Health website. https://www.nichd.nih.gov/health/topics/pregnancy/conditioninfo/complications. Accessed March 13, 2020.
20. US Dept of Health and Human Services. Pregnancy complications. Office on Women’s Health website. https://www.womenshealth.gov/pregnancy/youre-pregnant-now-what/pregnancy-complications. Accessed March 13, 2020.
21. Overview of pregnancy complications. BMJ Best Practice website. Updated September 18, 2018. https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/494/pdf/494.pdf. Accessed March 13, 2020.
22. ACOG Committee Opinion No. 743: Low-dose aspirin use during pregnancy. Obstet Gynecol. 2018;132(1):e44-e52.
23. Ponticelli C, Moroni G. Fetal toxicity of immunosuppressive drugs in pregnancy. J Clin Med. 2018;7(12):E552.
24. Goldberg EM, Aliani M. Metabolomics and fetal alcohol spectrum disorder. Biochem Cell Biol.2018;96(2):198-203.
25. Sokol RJ, Delaney-Black V, Nordstrom B. Fetal alcohol spectrum disorder JAMA.2003;290(22):2996-2999.
26. Popova S, Lange S, Probst C, et al. Global prevalence of alcohol use and binge drinking during pregnancy, and fetal alcohol spectrum disorder. Biochem Cell Biol. 2018;96(2):237-240.
27. Centers for Disease Control and Prevention. Tips from Former Smokers: Smoking, Pregnancy, and Babies. CDC website. March 2020. https://www.cdc.gov/tobacco/campaign/tips/diseases/pregnancy.html. Accessed March 16, 2020.
28. US Dept of Health and Human Services. Substance Abuse and Mental Health Services Administration. Center for Behavioral Health Statistics and Quality. National Survey on Drug Use and Health, 2012. Ann Arbor, MI: Inter-university Consortium for Political and Social Research [distributor]. 2015-11-23. https://doi.org/10.3886/ICPSR34933.v3. Accessed March 16, 2020.
29. Desai RJ, Hernandez-Diaz S, Bateman BT, Huybrechts KF. Increase in prescription opioid use during pregnancy among Medicaid-enrolled women. Obstet Gynecol. 2014;123(5):997-1002.
30. Ebrahim SH, Gfroerer J. Pregnancy-related substance use in the United States during 1996-1998. Obstet Gynecol. 2003;101(2):374-379.
31. Jaques SC, Kingsbury A, Henshcke P, et al. Cannabis, the pregnant woman and her child: weeding out the myths. J Perinatol. 2014;34(6):417-424.
32. Addis A, Moretti ME, Ahmed Syed F, et al. Fetal effects of cocaine: an updated meta-analysis. Reprod Toxicol. 2001;15(4):341-369.
33. Minozzi S, Amato L, Bellisario C, et al. Maintenance agonist treatments for opiate-dependent pregnant women. Cochrane Database Syst Rev. 2013;(12):CD006318.
34. Patrick SW, Schumacher RE, Benneyworth BD, et al. Neonatal abstinence syndrome and associated health care expenditures: United States, 2000-2009. JAMA.2012;307(18):1934-1940.
35. Lisonkova S, Joseph KS. Incidence of preeclampsia: risk factors and outcomes associated with early- versus late-onset disease. Am J Obstet Gynecol. 2013;209(6):544.e1-544.e12.
36. Hamalatha VT, Manigandam T, Sarumathi T, et al Dental considerations in pregnancy-a critical review on the oral care. J Clin Diagn Res. 2013;7(5):948-953.
37. Silk H, Douglass AB, Douglass JM, Silk L. Oral health during pregnancy. Am Fam Physician. 2008;77(8):1139-1144.
38. Duley L. The global impact of pre-eclampsia and eclampsia. Semin Perinatol.2009;33(3):130-137.
39. US Preventive Services Task Force, Bibbins-Domingo K, Grossman DC, et al. Screening for preeclampsia: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement. JAMA.2017;317(16):1661-1667.
40. FDA/CDER SBIA Chronicles. Drugs in Pregnancy and Lactation: Improved Benefit-Risk Information. Silver Spring, MD: CDER Small Business and Industry Assistance (SBIA) Division of Drug Information, Office of Communications; January 22, 2015. https://www.fda.gov/files/drugs/published/%22Drugs-in-Pregnancy-and-Lactation–Improved-Benefit-Risk-Information%22-January-22–2015-Issue.pdf. Accessed March 16, 2020.
41. Briggs GG, Freeman RK, Yaffe SJ. Drugs in Pregnancy and Lactation. 4th ed. Baltimore, MD: William and Wilkins; 1994.
42. Hass DA, Pynn BR, Sands TD. Drug use for the pregnant or lactating patient. Gen Dent. 2000;48(1):54-60.

Articole Similare