Prima pagină » Impactul oral și sistemic al sistemelor electronice de livrare a nicotinei

Impactul oral și sistemic al sistemelor electronice de livrare a nicotinei

by admin
page76image22946960

Originally published in Compendium, an AEGIS Publications Property. All rights reserved.

Oral and Systemic Impacts of Electronic Nicotine Delivery Systems: A Narrative Review by Waleed Alamoudi, BDS, MSc; Takako I. Tanaka, DDS; Eric T. Stoopler, DMD; Thomas P. Sollecito, DMD; and Katherine France, DMD, MBE. Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry 42 (1) January 2021. © 2021 AEGIS Publications, LLC. All rights reserved. Reprinted with permission of the publishers.

Despre autori:

Waleed Alamoudi, BDS, MSc
Oral Medicine Resident, Univ. of Pennsylvania School of Dental Medicine, Philadelphia, Pennsylvania

Takako I. Tanaka, DDS
Director of Postdoctoral Oral Medicine Program, Professor of Clinical Oral Medicine, Dept. of Oral Medicine, Univ. of Pennsylvania School of Dental Medicine, Philadelphia, Pennsylvania;
Fellowship in Dental Surgery of the Royal College of Surgeons of Edinburgh (FDS RCSEd)

Eric T. Stoopler, DMD
Professor of Oral Medicine, Dept. of Oral Medicine, Univ. of Pennsylvania School of Dental Medicine, Philadelphia, Pennsylvania; Fellowship in Dental Surgery of the Royal College of Surgeons of Edinburgh and England (FDSRCS); Fellowship inDental Surgery of the Royal College of Physicians and Surgeons of Glasgow (FDSRCPS)

Thomas P. Sollecito, DMD
Professor and Chairman, Dept. of Oral Medicine, Univ. of Pennsylvania School of Dental Medicine, Philadelphia, Pennsylvania; Fellowship in Dental Surgery of the Royal College of Surgeons of Edinburgh (FDS RCSEd)

Katherine France, DMD, MBE
Assistant Professor of Oral Medicine, Dept. of Oral Medicine, Univ. of Pennsylvania School of Dental Medicine, Philadelphia, Pennsylvania

Articol publicat în Actualități Stomatologice nr. 89 / martie 2021
Traducere și redactare: Lector. Univ. Blanka Petcu

Utilizarea țigării electronice a devenit tot mai răspândită în rândul tuturor grupelor de vârstă, în special în ultimii 10 ani. Acest articol va discuta despre complicațiile sistemice și efectele orale cunoscute, inclusiv factorii patologici, microbiologici și anatomici, și considerentele legate de eforturile de renunțare la fumat pentru utilizatorii de țigări electronice. În plus, sunt oferite medicului dentist informații pentru evaluarea și tratamentul utilizatorilor de țigări electronice.

Utilizarea țigării electronice (vapingul) este un fenomen la modă, în special în rândul tinerilor. Sunt disponibile pe scară largă diverse dispozitive electronice care furnizează nicotină într-un mod alternativ în comparație cu țigările convenționale, oferind în același timp o experiență autentică de fumat din punct de vedere fizic, psihologic și social.1 Astfel de dispozitive sunt denumite oficial sisteme electronice de livrare a nicotinei (electronic nicotine delivery systems, ENDS), în timp ce actul de inhalare a vaporilor este cunoscut sub denumirea corectă de vaping.2

O țigară electronică (electronic cigarette, e-cig) este formată din trei părți: o baterie, o componentă de încălzire și un cartuș de plastic care conține soluția de nicotină.1 Bateria furnizează elementului de încălzire puterea necesară pentru vaporizarea sau aerosolizarea soluției de nicotină. Vaporii de apă sau aerosolii produși sunt apoi inhalați de către utilizator.2 Acest vapor de apă sau aerosolul este generat cu o reacție minimă de ardere care se consideră a fi mai puțin dăunătoare pentru corpul uman decât fumatul de țigări și transportă particule de nicotină din soluție la plămâni. Se estimează că industria e-cig a depășit valoarea de 10 miliarde de dolari în 2017 și se preconizează că va depăși comerțul cu tutun tradițional înainte de 2030.3

ISTORICUL ȘI ATRACȚIA E-ȚIGĂRILOR

De la lansarea lor pe piață, au fost produse trei generații de e-cig.4 Prima generație a fost numită „cig-a-like” (ca țigările), datorită asemănării lor în mărime și formă cu țigările convenționale. Spre deosebire de prima, a doua generație a constat din două părți: rezervorul și bateria. De asemenea, avea caracteristici distincte, cum ar fi o dimensiune relativ mare, o formă elegantă, o baterie și un rezervor reîncărcabile. E-cig din generația a treia sunt o versiune modificată a generației anterioare și sunt cunoscute sub numele de „e-cig modificate” sau „mod-uri”. Acestea includ caracteristici noi, cum ar fi asigurarea controlului de către utilizator asupra cantității de lichid conținută în rezervor și puterea voltajului dispozitivului.4

Soluțiile destinate dispozitivelor e-cig conțin în mod obișnuit nicotină, propilen glicol, glicerol, uleiuri canabinoide (CBD), aditivi și apă distilată. Sunt disponibile diferite arome, precum de ciocolată, fructe, mentă și bomboane. Unele soluții nu conțin nicotină, în timp ce altele conțin doze de până la 24 mg. De menționat este faptul că etichetarea acestor lichide nu este întotdeauna exactă sau supusă reglementărilor, în special când nu provin de la furnizori oficiali.5

În general, utilizarea ENDS pare să fie inspirată de disponibilitatea unor arome atrăgătoare, presiunea socială, ușurința accesului, comercializarea intensă și utilizarea pe scară largă a acestora pentru renunțarea la fumat. Sondajul național privind sănătatea realizat în SUA în anul 2014 a arătat că 12,6% dintre adulți au folosit o țigară electronică cel puțin o dată în viață.6 Sondajul a mai arătat că 3,7% dintre adulți foloseau în mod curent e-cig și că peste 90% dintre utilizatori au continuat să fumeze țigări, ceea ce înseamnă că dispozitivele electronice nu au contribuit semnificativ la renunțarea la fumat.

Sondajul american la tineri a raportat că, în 2019, comparativ cu 2011, utilizarea fumatului tradițional în rândul elevilor de gimnaziu și liceu a scăzut cu 2,3%, respectiv cu 5,8%.7 În același timp, s-a înregistrat o creștere semnificativă în utilizarea e-cig cu 10,5% și, respectiv, cu 27,5%. În 2016, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration, FDA) și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention, CDC) au mai dezvăluit că peste 5 milioane tineri au folosit e-cig în ultimele 30 zile, în timp ce zilnic se înregistrau 1 milion de utilizatori activi.8

Având în vedere creșterea marcată a utilizării țigărilor electronice, obiectivul acestui articol este de a trece în revistă dovezile disponibile cu privire la impactul acestora asupra sănătății sistemice și orale, cu o atenție deosebită acordată țesutului parodontal, cariilor dentare, leziunilor orale și orofaciale. Această recenzie va servi drept referință pentru clinicienii din domeniul stomatologiei pentru a fi utilizat în evaluarea pacienților care utilizează ENDS.

RISCUL SISTEMIC AL E-ȚIGĂRILOR

Dovezile actuale privind riscul sistemic al dispozitivelor e-cig nu sunt concludente pentru a sugera că acestea sunt mai sigure decât țigările tradiționale, deși în mod frecvent se întâlnește această afirmație.9 Unele studii au comparat aerosolul produs de ENDS cu fumul de țigară și au constatat concentrații mai mici de compuși cancerigeni, cum ar fi formaldehida și nitrozaminele.10,11 Cu toate acestea, în vaporii de apă s-a observat o concentrație semnificativă de substanțe toxice (acroleină, toluen, aluminiu, cadmiu, crom, cupru, plumb, magneziu, mangan, nichel și zinc).12

În plus, ca și în cazul fumului de tutun, aerosolul e-cig conține specii reactive de oxigen (reactive oxygen species, ROS) și radicali liberi ce pot provoca stres oxidativ, afectează mecanismele antioxidante și stimulează modificările ADN.13 Acești compuși au ca rezultat o secreție crescută de citokine pro-inflamatorii, precum interleukina (IL-6 și IL-8). De asemenea, stresul și modificările morfologice au fost observate și la nivelul fibroblastelor pulmonare umane expuse acestor compuși cancerigeni.

Totodată, nicotina joacă un rol în dezvoltarea bolilor cardiopulmonare și a tulburărilor neurologice. De exemplu, poate provoca ritm cardiac crescut, hipertensiune arterială, boli pulmonare obstructive cronice și dependență.4,14 Cercetările au sugerat, totuși, că și ENDS fără nicotină pot declanșa inflamații și boli cardiovasculare prin particulele ultrafine vaporizate.4 Aceste particule minuscule sunt biologic active și pot stimula inflamația cardiovasculară și consecințele sistemice nedorite. De asemenea, consumul de nicotină constituie o posibilă poartă de acces spre țigările combustibile prin dependență, menținând utilizatorii în ciclul fumatului prin comutarea între diferitele produse.5

Dovezile privind impactul negativ al e-țigărilor asupra plămânilor sunt în creștere. Tetrahidrocanabinolul (THC), care le conferă utilizatorilor o senzație euforică, a fost corelat cu multe cazuri de leziuni pulmonare asociate cu e-cig sau produsele de vaping (vaping product-associated lung injury, EVALI).

De obicei, utilizatorii cu EVALI se prezintă la spital cu amețeli, dureri de cap, febră și / sau simptome pulmonare, cum ar fi tuse, dispnee, dificultăți de respirație și dureri în piept. De asemenea, pot prezenta simptome gastro-intestinale, cum ar fi greață, vărsături și diaree. Acetatul de vitamina E, care poate fi adăugat la ENDS cu scopul de a prelungi valabilitatea soluțiilor, a fost corelat, la rândul său, cu creșterea actuală a EVALI.

Mecanismul patologic din spatele EVALI nu este bine înțeles, totuși, au fost propuse două ipoteze.16 În primul rând, substanțele chimice toxice, cum ar fi vitamina E, pot provoca daune directe celulelor alveolare epiteliale și endoteliale. Potrivit celeilalte ipoteze, componentele aerosolilor, cum ar fi glicerina și propilen glicolul, pot declanșa procesul inflamator prin schimbarea homeostaziei pulmonare alveolare, provocând hipersensibilitate la materiale care nu sunt de obicei dăunătoare. Conform acestei teorii, celulele imune declanșează inflamația, distrugerea și necroza.

EVALI se caracterizează prin distrugerea celulelor alveolare epiteliale și endoteliale pulmonare deopotrivă. Se deteriorează integritatea membranei alveolare-capilare, provocând edem alveolar, recrutarea neutrofilelor și implicarea citokinelor.17 Neutrofilele sunt în principal responsabile de această reacție patologică, ceea ce o face comparabilă cu leziunea pulmonară acută.18 Prezentarea clinică a EVALI este, de asemenea, aproape identică cu cea din boala coronavirus-19 (COVID-19). De obicei, persoanele care suferă de COVID-19 manifestă simptome pulmonare semnificative (leziuni pulmonare acute) care pot evolua în cele din urmă către sindromul de detresă respiratorie acută și insuficiență respiratorie hipoxică. Cu toate acestea, o diferență majoră între cele două boli constă în faptul că EVALI afectează de obicei persoanele tinere, în timp ce COVID-19 este mai îngrijorător în rândul populațiilor vârstnice. Deși țigările convenționale agravează probabil simptomele COVID-19, nu este clar dacă ENDS sunt asociate cu contractibilitate mai mare, progresie negativă sau rezultate mai slabe în COVID-19.16,19

Și alte ingrediente e-cig au fost corelate cu EVALI, inclusiv nicotina, propilen glicolul și diacetilul.15 S-a demonstrat că diacetilul declanșează bronșiolita obliterantă sau plămânul popcorn, în care bronhiolele devin cicatrizate și nefuncționale, limitându-le capacitatea de a prelua oxigen.20 Plămânul cu aspect de “floricele de porumb” a fost astfel denumit după ce s-a constatat că bronșiolita obliterantă este mai frecventă în rândul lucrătorilor din fabricile de popcorn pentru microunde, din cauza expunerii cronice la aromele de unt ale diacetilului, care nici se mai utilizează.

În comparație cu ENDS, riscul sistemic al țigărilor combustibile este bine stabilit. O mai bună înțelegere a componentelor soluțiilor destinate pentru e-cig și a posibilului lor impact asupra sănătății sistemice va ajuta cercetătorii să stratifice cu precizie riscul, să sporească gradul de conștientizare a publicului și să le permită oamenilor să evite repercusiunile asupra sănătății.

RISCUL ORAL AL E-ȚIGĂRILOR

Există puține dovezi cu privire la impactul ENDS asupra sănătății orale; cu toate acestea, studii limitate au sugerat efecte orale specifice dispozitivelor ENDS. Un sondaj realizat la nivel mondial care a implicat 19.000 de utilizatori e-cig a arătat că mai mult de jumătate din populația studiată (59,8%, n = 11.000) a fost afectată negativ de acest obicei, deși majoritatea efectelor secundare au fost ușoare până la moderate și s-au rezolvat spontan21. În mod interesant, cel mai frecvent efect secundar raportat (inclusiv sistemice) a fost xerostomia (40%, n = 4.500). În plus, 5% dintre participanți au observat leziuni și inflamații orale iar 13,1% au remarcat gingivită.

Nicotina conținută în dispozitivele ENDS poate contribui la afecțiunile orale. Aproximativ 45% din nicotina produsă prin procesul de vaporizare se acumulează în cavitatea orală. În plus, concentrația de nicotină din salivă este de aproximativ 10 ori mai mare, comparativ cu nivelurile plasmatice.22 Nicotina este un vasoconstrictor, iar scăderea rezultantă a aportului de sânge spre cavitatea orală afectează migrația celulelor imune, reparația țesuturilor, remodelarea citoscheletului și eliminarea citokinelor proinflamatorii din țesutul gingival.14

De asemenea, s-a raportat că după utilizarea nicotinei în țesutul gingival / parodontal se înmulțesc Porphyromonas gingivalis și Streptococcus mutans.22 ROS produse prin utilizarea ENDS pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra sănătății gingivale / parodontale. Conform unui studiu in vitro, includerea vaporilor de apă în țesutul parodontal uman duce la carbonilarea proteinelor. Ulterior, se eliberează o citokină proinflamatorie (IL-8), provocând leziuni la nivelul ADN-ului.23

Mokeem et al au examinat la utilizatorii de nicotină mai mulți parametri parodontali clinici, cum ar fi indicele de placă, sângerarea la sondare, adâncimea pungilor parodontale, pierderea atașamentului clinic și osoasă marginală radiografică, cotinina salivară totală și nivelurile de IL-1 și IL-6.24 Studiul a inclus 154 subiecți de sex masculin (39 fumători de țigări, 40 fumători de narghilea, 37 utilizatori e-cig și 38 nefumători). Rezultatele au indicat faptul că, radiografic și clinic, parametrii inflamației parodontale au fost mai reduși în rândul fumătorilor de țigări și narghilea, comparativ cu nefumătorii și utilizatorii e-cig. Mai mult, prevalența sângerării la sondare a fost mai redusă în rândul fumătorilor, al utilizatorilor de narghilea și al utilizatorilor e-cig, în comparație cu nefumătorii. Acest lucru se datorează probabil efectelor vasoconstrictoare ale nicotinei asupra vaselor sangvine gingivale.

În plus, Javed et al, pe baza unui chestionar pentru 33 fumători de țigări, 31 utilizatori e-cig și 30 nefumători, au comparat parametrii parodontali și simptomele orale auto-percepute în rândul acestor trei grupuri.25 Ei au concluzionat că inflamația parodontală este mai gravă în rândul fumătorilor de țigări convenționale, comparativ cu celelalte două grupuri. Un studiu suplimentar care a inclus 30 fumători de țigări, 28 utilizatori e-cig și 31 nefumători a constatat că, după detatrajul complet, inflamația parodontală a fost mai gravă la fumătorii de țigări în comparație cu utilizatorii e-cig și cu nefumătorii.26 Un alt studiu observațional transversal a evaluat efectul sistemic al ENDS în cazul a 110 persoane care au înlocuit țigările convenționale cu cele electronice.27 Participanții au raportat o scădere notabilă a plăcii bacteriene, îmbunătățirea sângerării gingivale și o mai bună percepție a mirosului și gustului. Astfel, s-a afirmat că utilizarea e-cig este mai puțin dăunătoare pentru sănătatea parodontală decât fumatul de țigări.

Efectele ENDS asupra activității carioase nu au încă fost bine stabilite. Câteva studii sugerează că vaparea poate crește potențialul cariogen, focalizând atenția asupra producției crescute de acid generată de încălzirea substanțelor din soluția e-cig, precum propilen glicolului, aromele dulci, zaharoza, aerosolul vâscos, alături de atașarea bacteriană mai mare la suprafața dinților, formarea mai abundentă a biofilmului, diminuarea durității smalțului și xerostomia (fig. 1, 2).28

Efectele ENDS asupra mucoasei bucale nu sunt deocamdată suficient studiate. Un studiu pilot alcătuit dintr-un eșantion mic de pacienți a examinat prevalența și caracteristicile leziunilor orale la persoanele care au renunțat la fumat (n = 45) comparativ cu utilizatorii e-cig (n = 45).29 Prevalența leziunilor mucoasei orale a fost mai mare la cei care au folosit e-cig (65,4%) comparativ cu foștii fumătorii (34,6%). Cu toate acestea, rezultatul obținut nu a fost semnificativ statistic. S-a raportat un caz al unui băiat de 15 ani cu ulcerații orale, despre care s-a sugerat că ar fi secundare vapării marijuanei (fig. 3).30 Ulcerațiile au dispărut și nu au mai reapărut după încetarea vapingului.

Informațiile actuale cu privire la riscul potențial al ENDS de a contribui la leziunile displazice orale și / sau la carcinomul cu celule scuamoase (squamous cell carcinoma, SCC) sunt insuficiente și discutabile. Într-un studiu de caz-control ce a prelevat probe de mucoase orale prin citologie exfoliativă s-a utilizat o testare a micronucleului.31 Studiul a inclus 22 utilizatori e-cig, 23 fumători actuali și 20 nefumători. Studiul a constatat că utilizarea e-cig nu a contribuit la modificările celulare, în timp ce prezența micronucleului a crescut semnificativ în rândul fumătorilor convenționali. Frecvența micronucleilor a fost comparabilă între utilizatorii e-cig și grupurile de control reprezentate de nefumători. Testul cu determinarea micronucleilor este utilizat în mod obișnuit pentru a evalua aberațiile cromozomiale, ce sugerează mutagenitate celulară. Cu toate acestea, aceste rezultate promițătoare au mai multe limitări, inclusiv întrebări legate de utilizarea testului micronucleului la nivelul cavității orale, dimensiunea redusă a eșantionului, perioada limitată de urmărire, colectarea dintr-un singur loc și lipsa caracteristicilor de studiu-orb.

În plus, un studiu in vitro a raportat rezultate opuse, constatând că s-au înregistrat modificări celulare, apoptoză și necroză în liniile celulare epiteliale obișnuite și cele de SCC după o perioadă cuprinsă între 48 ore și 8 săptămâni de expunere la aerosolii e-cig. Și acesta a fost limitat de diferite deficiențe în proiectarea metodologică, cum ar fi absența comparațiilor cu fumătorii tradiționali de țigări, proiectarea in vitro și dimensiunea redusă a eșantionului.32

Diversitatea bacteriană orală previne disbioza orală, o afecțiune care poate duce la boli gingivale și la carii dentare.33 Un studiu transversal preliminar a investigat mostre de salivă și mucoasă orală ale unei cohorte umane care cuprindea 10 fumători de tutun, 10 consumatori e-cig și 10 subiecți martori și s-a constatat că prezența bacteriană în rândul fumătorilor a fost semnificativ mai mare în comparație cu martorii și utilizatorii e-cig.34 Cu toate acestea, studiul a fost dezavantajat de numărul redus de mostre și perioada scurtă.

Un alt studiu transversal a avut ca scop compararea prezenței orale a Candida albicans în rândul unui lot de 34 fumători de țigări, 33 utilizatori de narghilea, 30 utilizatori e-cig și 32 nefumători. Candida a fost găsită la 100%, 100%, 83% și respectiv 50% dintre participanții fiecărui grup.35 În plus, utilizarea e-cig ar putea fi asociată cu o creștere a transmiterii Candida, ceea ce expune utilizatorii la un risc mai mare pentru dezvoltarea infecției fungice orale.36

Leziunile orofaciale provocate de exploziile ENDS au fost documentate cu incidențe reduse.37 Aceste incidențe tind să apară din cauza încălzirii excesive a bateriei interne litiu-ion a unității. Leziunile pot include fracturi dentare și dento-alveolare, hematoame, ulcerații traumatice, arsuri și perforație palatinală (fig. 4-7). Afectarea țesuturilor moi poate necesita reconstrucție chirurgicală cosmetică și funcțională.

RENUNȚAREA LA FUMAT ȘI ROLUL DENTISTULUI

Studiile au arătat că terapiile de înlocuire a nicotinei aprobate de FDA, cum ar fi utilizarea plasturilor transdermici, a gumei de mestecat cu nicotină sau a pastilelor de nicotină, sunt benefice pentru renunțarea la fumat, dar sunt ineficiente în abstinența de fumat prelungită.38 Cu toate acestea, s-a raportat că utilizatorii de țigări electronice rămân motivați să mențină abstinența de la fumat, deoarece ENDS oferă beneficii psihosociale, ajutând la prevenirea recidivei.39 Prin urmare, e-cig pot fi considerate o alternativă mai puțin dăunătoare la țigările combustibile pe termen scurt.

Încercarea de a utiliza e-cig pentru a reduce frecvența țigărilor nu are aceleași beneficii ca și renunțarea completă la fumat. Riscul malignității la acești pacienți este aproximativ același ca la cei care continuă să fumeze la nivelurile inițiale, deoarece riscul pare a fi legat de durata fumatului, nu de frecvență.40 În 2016, FDA a început să controleze toate produsele din tutun, inclusiv țigările electronice, dar reglementarea FDA a acestor produse nu implică siguranța, iar e-cig nu au fost aprobate ca instrumente pentru renunțarea la fumat. În plus, reglementarea se aplică numai lichidelor care conțin nicotină, în timp ce produsele fără nicotină nu sunt reglementate și, prin urmare, sunt mai ușor disponibile.41

Prezența frecventă și consecventă în cabinetul stomatologic oferă medicilor posibilitatea de a discuta preocupările și nevoile pacienților lor cu privire la utilizarea țigărilor electronice și la renunțarea la fumat. Când înregistrează istoricul unui pacient, medicii dentiști ar trebui să adreseze întrebări cu privire la orice utilizare a tutunului și a nicotinei. Discuțiile cu pacienții despre riscurile de utilizare și planificarea renunțării la fumat trebuie să includă obiectivele acestora și planurile viitoare, ghidurile și recomandările oficiale. La fel de important, pacienții trebuie să înțeleagă riscurile sistemice și orale inerente acestui obicei. Profesioniștii din domeniul sănătății orale ar trebui să promoveze metodele de renunțare la fumat aprobate de FDA, așa cum se recomandă în Ghidul Academiei Americane a Clinicianului de Medicină Orală (American Academy of Oral Medicine Clinician’s Guide).42 Acest manual accesibil stabilește strict că nu este recomandată utilizarea dispozitivelor electronice ca instrumente de renunțare la fumat în prezența altor mijloace ajutătoare disponibile în acest scop, aprobate de FDA și lipsite de substanțe cancerigene.

CONCLUZII

Este discutabil dacă țigările electronice sunt mai puțin dăunătoare decât țigările combustibile, deoarece în studiile publicate există conflicte de interese serioase, în special în cele finanțate de companiile de e-cig. Dovezile disponibile sugerează că utilizarea e-cig poate contribui la xerostomie, carii dentare, boală parodontală și candidoza orală. În plus, substanțele chimice ale vaporilor din țigările electronice pot afecta negativ ADN-ul și pot provoca degenerescența celulară. Încă se investighează dacă dependenții de nicotină beneficiază de utilizarea e-cig ca alternativă la fumat. Este necesară o cercetare îndelungată cu parametri standardizați pentru a evalua consecințele periculoase sistemice și orale ale țigărilor electronice.

A close-up of a person's teeth

Description automatically generated with medium confidence A close-up of a person's mouth

Description automatically generated with medium confidence

Figurile 1, 2 Dinți laterali cu carii multiple după utilizarea țigării electronice. 1: Carii extinse pe primii molari maxilari și mandibulari drepți. 2: Carie vestibulară extinsă pe primul molar mandibular stâng. (Retipărire cu permisiunea redacției Journal of Esthetic and Restorative Dentistry.28 Copyright 2020, John Wiley and Sons).

Close-up of a person's mouth

Description automatically generated with medium confidence

Fig. 3 Mucoasa labială superioară și gingia maxilară vestibulară prezentând o ulcerație superficială extinsă, eroziune și eritem după utilizarea țigărilor electronice care includeau marijuana. (Retipărire cu permisiunea redacției Pediatric Dermatology.30 Copyright 2020, John Wiley and Sons).

Close-up of a person's lips

Description automatically generated A picture containing person, indoor, baby, close

Description automatically generated

Close-up of a person's mouth

Description automatically generated with medium confidence A picture containing person, food, close, snack food

Description automatically generated

Figurile 4-7. Leziuni orale după explozii de țigări electronice. 4: Lacerația vermilionului buzei inferioare, cu echimoză. 5: Multiple lacerații cu eritem înconjurător pe mucoasa labială superioară; 6: Hematom al mucoasei buzei inferioare și ulcerație pe linia mediană. 7: Leziunile dentare rezultante au inclus intruzia dintelui 1.2., avulsia 1.1., fractura 2.1. spre marginea gingivală și fractura incizală a 2.2. (Retipărire cu permisiunea redacției Journal of Oral and Maxillofacial Surgery.37 Copyright 2016, Elsevier).

Referințe bibliografice:
1. Glasser AM, Collins L, Pearson JL, et al. Overview of electronic nicotine delivery systems: a systematic review. Am J Prev Med. 2017;52(2):e33-e66.
2. Grana R, Benowitz N, Glantz SA. E-cigarettes: a scientific review. Circulation. 2014;129(19):1972-1986.
3. McQueen N, Partington EJ, Harrington KF, et al. Smoking cessation and electronic cigarette use among head and neck cancer patients. Otolaryngol Head Neck Surg. 2016;154(1):73-79.
4. Glantz SA, Bareham DW. E-cigarettes: use, effects on smoking, risks, and policy implications. Annu Rev Public Health. 2018;39:215-235.
5. Dinakar C, O’Connor GT. The health effects of electronic cigarettes. N Engl J Med. 2016;375(14):1372-1381.
6. Dai H, Leventhal AM. Prevalence of e-cigarette use among adults in the United States, 2014-2018. JAMA. 2019;322(18):1824-1827.
7. Cullen KA, Gentzke AS, Sawdey MD, et al. E-cigarette use among youth in the United States, 2019. JAMA. 2019;322(21):2095-2103.
8. Food and Drug Administration, HHS. Deeming tobacco products to be subject to the Federal Food, Drug, and Cosmetic Act, as amended by the Family Smoking Prevention and Tobacco Control Act; restrictions on the sale and distribution of tobacco products and required warning statements for tobacco products. Final rule. Fed Regist. 2016;81(90):28973-29106.
9. Brandon TH, Goniewicz ML, Hanna NH, et al. Electronic nicotine delivery systems: a policy statement from the American Association for Cancer Research and the American Society of Clinical Oncology. Clin Cancer Res. 2015;21(3):514-525.
10. Jensen RP, Luo W, Pankow JF, et al. Hidden formaldehyde in e-cigarette aerosols. N Engl J Med. 2015;372(4):392-394.
11. Bustamante G, Ma B, Yakovlev G, et al. Presence of the carcinogen N′-nitrosonornicotine in saliva of e-cigarette users. Chem Res Toxicol. 2018;31(8):731-738.
12. Gaur S, Agnihotri R. Health effects of trace metals in electronic cigarette aerosols-a systematic review. Biol Trace Elem Res. 2019;188(2):295-315.
13. Lerner CA, Sundar IK, Yao H, et al. Vapors produced by electronic cigarettes and e-juices with flavorings induce toxicity, oxidative stress, and inflammatory response in lung epithelial cells and in mouse lung. PLoS One. 2015;10(2):e0116732.
14. Manakil J, Miliankos A, Gray M, et al. Oral health and nicotine replacement therapy product. European J Gen Dent. 2020;9(1):1-6.
15. Gotts JE, Jordt SE, McConnell R, Tarran R. What are the respiratory effects of e-cigarettes? BMJ. 2019;366:I5275.
16. Crotty Alexander LE, Bellinghausen AL, Eakin MN. What are the mechanisms underlying vaping-induced lung injury? J Clin Invest. 2020;130(6):2754-2756.
17. Johnson ER, Matthay MA. Acute lung injury: epidemiology, pathogenesis, and treatment. J Aerosol Med Pulm Drug Deliv. 2010;23(4):243-252.
18. Layden JE, Ghinai I, Pray I, et al. Pulmonary illness related to e-cigarette use in Illinois and Wisconsin. N Engl J Med. 2020;382(10):903-916.
19. Berlin I, Thomas D, Le Faou AL, Cornuz J. COVID-19 and smoking. Nicotine Tob Res. 2020;22(9):1650-1652.
20. Landman ST, Dhaliwal I, Mackenzie CA, et al. Life-threatening bronchiolitis related to electronic cigarette use in a Canadian youth. CMAJ. 2019;191(48):E1321-E1331.
21. Farsalinos KE, Romagna G, Tsiapras D, et al. Characteristics, perceived side effects and benefits of electronic cigarette use: a worldwide survey of more than 19,000 consumers. Int J Environ Res Public Health.2014;11(4):4356-4373.
22. Kumar P, Geisinger M, DeLong HR, et al. Living under a cloud: electronic cigarettes and the dental patient. J Am Dent Assoc.2020;151(3):155-158.
23. Sundar IK, Javed F, Romanos GE, Rahman I. E-cigarettes and flavorings induce inflammatory and pro-senescence responses in oral epithelial cells and periodontal fibroblasts. Oncotarget. 2016;7(47):77196-77204.
24. Mokeem SA, Alasqah MN, Michelogiannakis D, et al. Clinical and radiographic periodontal status and whole salivary cotinine, IL-1β and IL-6 levels in cigarette- and waterpipe-smokers and e-cig users. Environ Toxicol Pharmacol. 2018;61:38-43.
25. Javed F, Abduljabbar T, Vohra F, et al. Comparison of periodontal parameters and self-perceived oral symptoms among cigarette smokers, individuals vaping electronic cigarettes, and never-smokers. J Periodontol. 2017;88(10):1059-1065.
26. ALHarthi SS, BinShabaib M, Akram Z, et al. Impact of cigarette smoking and vaping on the outcome of full-mouth ultrasonic scaling among patients with gingival inflammation: a prospective study. Clin Oral Investig. 2019;23(6):2751-2758.
27. Tatullo M, Gentile S, Paduano F, et al. Crosstalk between oral and general health status in e-smokers. Medicine (Baltimore). 2016;95(49):e5589.
28. Irusa KF, Vence B, Donovan T. Potential oral health effects of e-cigarettes and vaping: a review and case reports. J Esthet Restor Dent. 2020;32(3):260-264.
29. Bardellini E, Amadori F, Conti G, Majorana A. Oral mucosal lesions in electronic cigarettes consumers versus former smokers. Acta Odontol Scand. 2018;76(3):226-228.
30. Ali NS, Billings ML, Tollefson MM, et al. Oral erosions associated with surreptitious marijuana vaping in an adolescent boy. Pediatr Dermatol. 2020;37(2):347-349.
31. Franco T, Trapasso S, Puzzo L, Allegra E. Electronic cigarette: role in the primary prevention of oral cavity cancer. Clin Med Insights Ear Nose Throat. 2016;9:7-12.
32. Yu V, Rahimy M, Korrapati A, et al. Electronic cigarettes induce DNA strand breaks and cell death independently of nicotine in cell lines. Oral Oncol. 2016;52:58-65.
33. Zhang Y, Wang X, Li H, et al. Human oral microbiota and its modulation for oral health. Biomed Pharmacother. 2018;99:883-893.
34. Stewart CJ, Auchtung TA, Ajami NJ, et al. Effects of tobacco smoke and electronic cigarette vapor exposure on the oral and gut microbiota in humans: a pilot study [erratum appears in PeerJ. 2018;6:e4693/correction-1]. PeerJ. 2018;6:e4693.
35. Mokeem SA, Abduljabbar T, Al-Kheraif AA, et al. Oral Candida carriage among cigarette- and waterpipe-smokers, and electronic cigarette users. Oral Dis. 2019;25(1):319-326.
36. Alanazi H, Semlali A, Chmielewski W, Rouabhia M. E-cigarettes increase Candida albicans growth and modulate its interaction with gingival epithelial cells. Int J Environ Res Public Health. 2019;16(2):294.
37. Rogér JM, Abayon M, Elad S, Kolokythas A. Oral trauma and tooth avulsion following explosion of e-cigarette. J Oral Maxillofac Surg. 2016;74(6):1181-1185.
38. Hartmann-Boyce J, Chepkin SC, Ye W, et al. Nicotine replacement therapy versus control for smoking cessation. Cochrane Database Syst Rev. 2018;5(5):CD000146.
39. Hajek P, Phillips-Waller A, Przulj D, et al. A randomized trial of e-cigarettes versus nicotine-replacement therapy. N Engl J Med. 2019;380(7):629-637.
40. Bahl V, Lin S, Xu N, et al. Comparison of electronic cigarette refill fluid cytotoxicity using embryonic and adult models. Reprod Toxicol. 2012;34(4):529-537.
41. Backinger CL, Meissner HI, Ashley DL. The FDA “deeming rule “and tobacco regulatory research. Tob Regul Sci. 2016;2(3):290-293.
42. Mohammad AR, Aboalela A, Sultan A, Vankevich PJ. Clinician’s Guide: Tobacco Cessation. 3rd ed. Seattle, WA: American Academy of Oral Medicine; 2017.

Articole Similare